Premium
După ce CCR a decis că internarea obligatorie a persoanelor cu boli transmisibile şi carantina pentru cei veniţi din străinătate nu pot fi impuse prin ordine de ministru, ci doar prin lege, ne-am putea aştepta la o nouă perioadă de haos legislativ, scrie Mediafax.
Citește și: PSD a găsit voturile pentru demiterea Guvernului
Deciziile CCR produc efecte numai pentru viitor, de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Astfel, pentru a evita un nou vid legislativ, în care carantinarea, izolarea sau internarea asimptomaticilor să nu mai fie reglementată, e necesară adoptarea rapidă şi intrarea în vigoare a unei legi care să rezolve situaţia şi prin care să poată fi restricţionate anumite drepturi.
Ca regulă, motivarea deciziilor Curţii şi publicarea lor se fac după câteva săptămâni, însă acest lucru se poate întâmpla şi după o săptămână, cum a fost şi cazul deciziei CCR prin care au fost declarate neconstituţionale amenzile din perioada stării de urgenţă.
Tot de aproximativ o săptămână e nevoie şi ca o lege să parcurgă tot traseul legislativ, respectiv să fie dezbătută şi votată pe repede înainte de cele două camere ale Parlamentului, să fie promulgată de preşedintele Iohannis şi să apară în Monitorul Oficial, intrarea în vigoare a legii producându-se la trei zile de la publicarea documentului.
În lipsa unei legi, toţi cei aflaţi în astfel de situaţii vor putea cere punerea de îndată în libertate, fără să poată fi obligaţi să rămână internaţi.
„Da, vor putea sa părăsească spitalul, având in vedere ca nu va exista un text de lege valid şi constituţional. Fără un cadru legal, ar fi imposibilă constrângerea unor persoane la internare. În cazul în care aceşti oameni vor fi împiedicaţi, se vor putea adresa instanţelor de judecată", a explicat pentru MEDIAFAX avocatul George Paşalică.
Premierul Ludovic Orban declara, recent, că decizia CCR se referă la ordinele de ministru din perioada stării de urgenţă, carantinarea şi izolarea având temei legal, în baza Legii stării de alertă nr. 55/2020. Rămâne de văzut care va fi motivarea Curţii, însă până atunci ne amintim de răspunsul premierului după decizia CCR privind neconstituţionalitatea amenzilor din starea de urgenţă. Primul-ministru spunea atunci că poliţiştii vor putea aplica în continuare amenzi pentru nerespectarea ordonanţelor militare, dar în cuantumul iniţial, aplicat înainte de majorarea amenzilor. De fapt, CCR desfiinţase întregul articol cu sancţiuni din legislaţia stării de urgenţă, nu doar amenzile majorate.
