Efectul 'ciclonului' declanşat de Donald Trump. Norvegia se grăbește să intre în 'clubul celor 2%': 'Situaţia politicii de securitate este gravă'

Norvegia intenţionează să majoreze anul acesta bugetul apărării la 2% din produsul intern brut, a declarat joi premierul Jonah Gahr Stoere, citat de Reuters.

"Situaţia politicii de securitate este gravă. Trebuie să trăim alături de o Rusie mai periculoasă şi mai imprevizibilă, probabil mult timp", a spus şeful guvernului de la Oslo.

„Ciclonul” declanșat de Donald Trump

La un miting electoral în Conway, Carolina de Sud, Donald Trump a spus că nu va ezita să „încurajeze” Rusia să atace ţările NATO care nu îşi respectă angajamentele financiare faţă de Alianţă.

Este vorba despre ţările reticente în a-şi spori contribuţia pentru apărare la 2% din PIB-ul lor. Trump a declarat că, într-o întâlnire a NATO, i-a spus altui şef de stat că SUA, sub conducerea sa, nu vor apăra nicio ţară considerată „delicventă”.

În 2014, în Ţara Galilor, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a stabilit un obiectiv pentru statele sale membre de a creşte cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB.

Acest angajament a fost reconfirmat la Varşovia, în 2016, prin Angajamentul de investiţii în apărare. Iată cifrele pentru 2023, unele care arată că doar 11 state respectă angajamentul, faţă de 19 - care n-o fac (Islanda, a 31-a ţară NATO, nu este consemnată în clasament).

Printre premiante se află România, care a aderat la Alianţă în 2004.

Ţările care şi-au plătit corect cotizaţia în 2023:

Polonia 3,90% din PIB
Statele Unite 3,49%
Grecia 3,01%
Estonia 2,73 %
Lituania 2,54%
Finlanda 2,45%
România 2,44%
Ungaria 2,43%
Letonia 2,27%
Regatul Unit 2,07%
Slovacia cu 2,03% din PIB

Printre ţările merituoase se numără unele care au probleme cu finanţele publice, precum Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, România şi Slovacia. În ciuda faptului că au cheltuit peste 2% din produsul intern brut pentru apărare în 2023, ele au o datorie publică de peste 60% sau un deficit de peste 3% din PIB.

Lista „băieţilor răi”

În josul clasamentului, printre ţările vulnerabile în viziunea lui Trump, găsim Luxemburg cu 0,72%, urmată de Belgia 1,13%, Spania 1,26%, Turcia 1,31%, Slovenia 1,35%, Canada 1,38%, Italia 1,46%, Portugalia 1,48%, Cehia 1,50%, Germania 1,57%, Danemarca 1,65%, Norvegia 1, 67%, Olanda 1,70%, Albania 1,76% şi Croaţia 1,79%.

Franţa este prima care se apropie de pragul de 2%, cu 1,90%, Muntenegru şi Macedonia de Nord cu 1,87 şi Bulgaria cu 1,84%.

Într-un interviu acordat la finalul lui 2023, Jens Stoltenberg şi-a exprimat încrederea că Suedia va urma calea Finlandei şi anul acesta va fi inclusă în calitate de cel de-al 32-lea membru al Alianţei cel mai târziu la summitul NATO din iulie.

Componenţa NATO, în ordine alfabetică, şi anul aderării pentru fiecare dintre cele 31 de ţări:

ALBANIA (2009)
BELGIA (1949)
BULGARIA (2004)
CANADA (1949)
CEHIA (1999)
CROAŢIA (2009)
DANEMARCA (1949)
ESTONIA (2004)
FINLANDA (2023)
FRANŢA (1949)
GERMANIA (1955)
GRECIA (1952)
ISLANDA (1949)
ITALIA (1949)
LETONIA (2004)
LITUANIA (2004)
LUXEMBURG (1949)
MACEDONIA DE NORD (2020)
MUNTENEGRU (2017)
NORVEGIA (1949)
OLANDA (1949)
POLONIA (1999)
PORTUGALIA (1949)
REGATUL UNIT (1949)
ROMÂNIA (2004)
SLOVACIA (2004)
SLOVENIA (2004)
SPANIA (1982)
STATELE UNITE (1949)
TURCIA (1952)
UNGARIA (1999)