Premium
Alina Albu, candidat pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, a afirmat, marţi, că "este aproape imposibil să combaţi crima organizată într-un judeţ cu doar doi procurori", în contextul în care instituţia se confruntă cu lipsă de personal în cadrul birourilor teritoriale.
Infractorii sunt mai mulți decât procurorii
"Din punctul de vedere al organizării teritoriale, legea prevede pentru DIICOT 14 servicii teritoriale organizate la nivel de Curte de Apel, adică în oraşele în care funcţionează curte de apel, iar în privinţa birourilor teritoriale aferente parchetelor de tribunale, respectiv tribunalul ca primă instanţă. Avem un număr de 26 astfel de birouri. Patru dintre ele sunt rămase fără un serviciu teritorial responsabil, pentru că fiecare dintre aceste birouri funcţionează în subordinea unui serviciu teritorial. Din aceste 26, patru nu mai au serviciu teritorial şi funcţionează direct în subordinea procurorilor şef secţie şi a procurorului şef pe arealul de competenţă. Aceste patru birouri au suferit de personal grav în ultimii ani. Funcţionează cu două posturi de procurori, din care ocupat a fost doar unul sau de multe ori singurul procuror a mai redus concediile sau nu mai plecat deloc în concediu, pentru că nu a putut să închidă nici măcar uşa", a declarat Albu, în faţa comisiei constituite la nivelul Ministerului Justiţiei.
Potrivit acesteia, cu şapte oameni "ar trebui să te baţi" cu grupări de criminalitate organizată care sunt constituite din zeci de membri.
"E aproape imposibil să combaţi crima organizată într-un judeţ cu doar doi procurori, din care unul poate să fie bolnav în zilele respective sau poate să se ocupe de lucruri urgente sau să aibă de intrat în instanţă. Este şi mai greu să ştii tot ceea ce există într-un judeţ, să monitorizezi cu unul, doi procurori şi cinci ofiţeri de crimă organizată. Practic, cu şapte oameni ar trebui să te baţi cu grupări de criminalitate organizată care sunt constituite din zeci de membri. Este clar că undeva discrepanţa nu face decât să luăm din mediul infracţional doar ceea ce este evident, ceea ce este uşor de probat. Sau atunci când te apleci mai mult şi să intri într-o zonă temeinică a aceste criminalităţi organizate, să fii blocat şi nu mai poţi face alte activităţi. Şi nu mă refer la cele de conducere a biroului, mă refer la tot ceea ce ţine de mapa curentă şi de toată gama de dosare a DIICOT", a arătat Alina Albu.
Este a două oară când Alina Albu susţine interviul în faţa comisiei, după ce, pe 16 martie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea sa înaintată de ministrul Cătălin Predoiu pentru şefia DIICOT.
Avizul CSM a fost unul consultativ.
Interviul susţinut de Alina Albu la CSM a durat aproape trei ore, cu mult mai mult decât în cazul candidaţilor la şefia DNA şi Parchetul General de zilele trecute.
În cadrul şedinţei de la CSM, Alina Albu a atras atenţia că, în ziua de azi, infractorii sunt "nativi digital", iar în general autorităţile sunt cu un pas în urma acestora, mai ales în ceea ce înseamnă comunicare criptată sau fluxul de criptomonede.
"Peste 70% dintre grupările cunoscute şi monitorizate la nivelul UE acţionează în cel puţin trei state europene, nu se limitează la un singur stat. De asemenea, 65% dintre grupările care acţionează în UE sunt formate din cetăţeni ai mai multor state, cel puţin trei state. Aproximativ 40% dintre grupările infracţionale din UE se ocupă cu traficul de droguri, fapt care conduce şi în România la o evoluţie de gen. Infractorii sunt nativi digital şi, în general, autorităţile sunt cu un pas în urma infractorilor în ceea ce priveşte utilizarea a tot ceea ce înseamnă comunicare criptată sau fluxul de criptomonede, motiv pentru care toate aceste riscuri şi ameninţări constituie riscuri şi pentru statul român, chemat să contribuie la eforturile comune de destructurare a acestor reţele, care au depăşit cu mult graniţele unui singur stat şi care afectează stabilitatea întregii Europe", a explicat Alina Albu.
