Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Șeful Consiliului Fiscal, avertisment pentru viitorul Guvern: 'Hemoragia exodului în România este masivă'. Care este cea mai mare eroare a Executivului Dăncilă

daniel daianu

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat, duminică, la un post de televiziune, că anul 2019 a înregistrat o deraiere a politicilor economice în România, iar exodul forței de muncă este una dintre cele mai mari probleme în țara noastră.

“Acest an oferă multe lecții care sunt proeminente, vorbesc cu vehemență privind o deraiere a poilticilor economice în România. Fac această afirmație fiind unul dintre cei care nu au criticat creșterile de venituri de salarii. Nu există modalitate, cel puțin pe termen imediat, de a încerca să diminuezi exodul de capital uman. Hemoragia este masivă în acest sens. Necazul este că, așa cum te învață viața, să ai măsură”, a spus Dăianu, la Digi 24.

Totodată, președintele Consiliului Fiscal a caracterizat OUG 114/2018 drept o mare eroare a Guvernului.

“Anul 2019, în opinia mea, este o mărturie asupra unui grad de nepricepere la nivel înalt în a croi politica macroeconomică și mă refer, în special, la prerogative ale Guvernului care periclitează stabilitatea economică la nivelul țării și cu o mare eroare, adică OUG 114/2018. Eu cred că nu există un episod similar prin care s-a încercat legarea taxei pe active bancare. Nu este o noutate în peisajul european mai ales după debutul crizei financiare și după ce industria financiară a fost salvată. Dar legarea ratei de politică monetară de această taxă, penalizarea politicii monetare în esență, ceea ce nu s-a comentat destul la noi este că această taxare a politicii monetare echivala cu o alunecare a atribuțiilor Băncii Centrale în a stabili rata politicii monetare către Guvern. E ca și cum ai spune că Guvernul sugerează și el face, pentru că el stabilește și impozitul acesta pe politica monetară, ceea ce este o aiureală. Este ca și cum Guvernul hotărăște în ministerul de Finanțe care ar fi rata de echilibru în economie. Am avut și modul în care s-a încercat demantelarea Pilonului II de pensii. Au făcut și alții așa ceva în Polonia, de exemplu. Dar ei nu s-au gândit să arunce miliarde de lei pe piață, dacă ar fi fost convertite plasamentele în lichidități, cu o perturbare foarte mare a piețelor financiare și monetare. Am avut sentimentul atunci că suntem pe un drum extrem de greșit și a fost bine că totuși, ceea ce aș putea încadra în sisteme de controale reciproce instituționalizate, a funcționat, a operat ca în chirurgie. Nu mai vorbesc de atitudinea ostilă față de Banca Națională, cum ar fi ca cei de acolo nu sunt destul de patrioți. Cine dă note de patriotism? Mai rămâne să avem instanțe specializate care să dea notă de bună purtare în patriotism. Să ne gândim dacă România nu era în UE, era singură într-o lume de bine. Există un curs al societății românești. Nu tot ce bine de la Bruxelles este agreabil pentru mine, nu aud dreptate în toate”, a explicat Dăianu.

Citește și: SONDAJ CURS - Klaus Iohannis defilează, Dăncilă se menține. Dan Barna gâfâie după ancheta Rise Project

Potrivit lui Dăianu, în 2019, a existat o suită de măsuri foarte periculoase, dar și un exercițiu de limitare a stricăciunilor care s-a încheiat cu succes: „În România, și în momentele cele mai complicate, s-a reușit o mobilizare de eforturi, cu înțelegerea partidelor care pe harte politică s-au aflat la poluri opuse, dar a existat un dialog. Banca Națională a României a fost un crenel esențial în acest efort. Să nu uite oamenii că în primul deceni al tranziției, prima emisiune de obligațiuni a țării care a permis reintrarea pe piețele financiare au fost emise de BNR, nu de statul român. Arhitectura și măsurile concrete ale OUG 114/2018 nu au fost cele potrivite. Poți avea un dialog cu lumea corporatistă. În fond, dialogul între corporatiști și guverne trebuie să fie cât mai onestă, să ajungă la niște compromisuri. Să nu ne imaginăm că „big business-ul” este compus numai din samariteni, ci își urmărește profiturile, caută să le maximizeze”.

Daniel Dăianu a mai precizat că maniera lui Eugen Teodorovici de a purta dialog l-a deranjat. “Este mai puțin important dialogul meu cu domnul Eugen Teodorovici. Pe mine m-a deranjat o anumită manieră de a purta un dialog. Am și spus, dezbaterea publică nu este o ședință de partid. Întodeauna a existat un dialog între ministrul de Finanțe și guvernator care, întâmplător sau nu, este aceeași persoană”, a explicat oficialul Consilului Fiscal.

Din punctul său de vedere, România a reușit să treacă prin momente dificile și o poate face și acum, într-un moment din ce în ce mai complicat: “Văd tot felul de afirmații și aici nu împărășesc opinia unora care, până de curând, erau din opoziție, și anume că suntem prăbușiți. Este un mare neadevăr. Politica economică de ansamblu a încercat să spunem, dacă te uiti la partea pe care nu aș trata-o cu asprime, este de a atenua exodul, plecarea masivă. Orice Guvern care ar fi trebuit să facă așa ceva. Țara se depopulează. (...) Trebuie să ne găsim un drum cât mai onorabil. Pentru a fi tratat mai prietenos în Uniunea Europenă implică o loialitate față de proiectul european, să crezi în el, să fii nu afișatul european pentru a intra în Schengen și pentru a putea să te plimbi prin Uniunea Europeană, ci să crezi în acest proiect. Faptul că am intrat în NATO și în Uniunea Europeană a fost parte a unui destin istoric și o doză de noroc pentru România.

În ceea ce privește robustețea economiei noastre, Daniel Dăianu consideră că România nu înseamnă numai Bucureștiul. “România nu înseamnă numai Bucureștiul care are un venit pe locuitori care îți poate lua uneori ochii, deși el ascunde mari inegalități. Bucureștiul nu este o entiatate omogenă în ceea ce privește condițiile de viață ale oamenilor. Avem și orașe, centre mari, aceste „smart cities”. Avem centre universitare unde pulsează mințile oamenilor. Dar țara nu poate în totalitate să fie compusă din soft-iști, it-ști și oameni care au contribuții la dialogul internațional științific. O economie modernă depinde de infrastuctura de bază unde noi avem un deficit foarte mare, depinde de finanțarea Sănătății și Educației, depinde de putințele bugetului public care este foarte sărac”, a mai spus el.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.