DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Șeful Internelor: 'Suntem îngrijorați de atacurile cibernetice ale structurilor militare ruse asupra infrastructurii critice'

facebook.com
Lucian Bode

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais că oricine ar trebui să fie preocupat de afirmațiile unui „dictator care amenință că va continua cu escaladarea” conflictului din Ucraina și că România este îngrijorată de „amenințările hibride”.

Întrebare: Care au fost rezultatele întâlnirii dvs. cu ministrul Grande-Marlaska?

Răspuns: România și Spania au un parteneriat strategic din 2013 și am avut ocazia să abordăm probleme comune precum cooperarea în materie de criminalitate și trafic de persoane. Am mai vorbit despre probleme de pe agenda europeană precum azilul, migrația și gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Am avut întâlniri și cu conducerea Poliției Naționale, a Gărzii Civile și vom continua să facem împreună cu acțiuni concrete care au dat rezultate, precum misiuni comune cu polițiști români care au venit în Spania pentru a colabora cu colegii lor spanioli pentru destructurarea acestor rețele de trafic. Dincolo de întâlnirile bilaterale între experți, precum cea care va avea loc în octombrie, probabil vom organiza un întâlnire la nivel înalt înainte de sfârșitul anului, care ar fi trebuit să aibă loc până acum, dar a fost amânată de mai multe ori. Cred că traficul de persoane va fi unul dintre punctele de discuție ale acelei întâlniri.

Î: Țara dumneavoastră este considerată epicentrul traficului de persoane din Europa.

R: Este adevărat că România este o țară de origine [a traficului de persoane]. Având în vedere acest lucru, așa cum i-am spus omologului meu spaniol, nu există soluții universale, ci soluții comune care trebuie aplicate în mod coordonat între țările de origine și cele de destinație. În România, am modernizat sistemul și legislația de prevenire și combatere a traficului de persoane și deja vedem primele rezultate. Dovada stă în ultimul raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite, în care ratingul României a fost dus la nivelul doi, după ce a rămas mulți ani am fost la niveluri mai scăzute. Interesele rețelelor de crimă organizată au fost impulsionate și de agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, deși organizațiile de trafic de ființe umane din acea țară în Occident derulau o activitate și înainte de acest război absurd, iar Ucraina era deja al cincilea stat de origine al persoanelor vulnerabile traficate spre Occident.

Î: Ați discutat și despre intenția României de a deveni membră a Spațiului Schengen?

R: Am avut ocazia să constat, încă o dată, angajamentul ferm pe care Spania îl are, iar acesta lucru este foarte important pentru țara mea. Dorința noastră este legitimă, deoarece îndeplinim mai mult decât criteriile tehnice cerute. După peste zece ani de evaluări [ale UE], cetățenii noștri încă nu au dreptul de a călători fără să fie supuși controalelor [vamale]. România respectă condițiile impuse pentru admiterea în Spațiul Schengen și contribuie prin eforturile sale la acțiunea solidă de construire a arhitecturii de securitate a Uniunii Europene, dar nu are beneficii pe măsură. Este necesar să fie recunoscut rolul esențial pe care țara mea îl joacă în această arhitectură de securitate și aceaastpă situație nefirească și nedreaptă nu mai poate să continue.

Î: Ce avansuri au fost făcute în ceea ce privește posibilitatea acordării dublei cetățenii pentru românii din Spania?

R: Ministrul Grande-Marlaska a promis că va transmite această solicitare Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Justiției, adică instituțiilor responsabile în această chestiune. Dorim să găsim o soluție care să răspundă dorințelor cetățenilor români de a rămâne legați de rădăcinile lor, timp în care sunt și integrați în societatea spaniolă. La ultimul recensământ, au figurat peste un milion de români în Spania și peste 100.000 de români care sunt născuți aici și sunt la a doua generație în Spania.

Î: Ce părere are guvernul dumneavoastră despre ultimele amenințări din partea lui Vladimir Putin?

R: Oricine ar trebui să fie preocupat de afirmațiile unui dictator care amenință că va continua cu escaladarea acestui conflict, însă este necesar să abandonăm speculațiile cu privire la posibilitatea ca Putin să și dea curs amenințărilor [cu privire la armele nucleare]. În același timp, să urmărim cu speranță reacția cetățenilor ruși [1.300 de ruși au fost reținuți miercuri pentru că au protestat împotriva recrutării forțate pentru războiul din Ucraina] în urma acestor declarații iresponsabile. De asemenea, noi suntem îngrijorați de amenințările hibride, mai exact, de atacurile cibernetice ale structurilor militare ruse asupra infrastructurii critice, precum și de dezinformări. În România, firește, ne îngrijorează ca urmare a proximității noastră geografice, dar ceea ce cred eu înainte de toate este că, dacă escaladarea va continua, vor fi mai mulți refugiați și în condiții mai grele decât până acum. De la începutul crizei până acum, țara mea a procesat peste 2,4 milioane de oameni care au fost nevoiți să părăsească Ucraina; 80.000 dintre ei au rămas în România, iar dintre aceștia jumătate sunt minori. Dincolo de asta, România are de gestionat cea mai lungă graniță terestră din UE, de 2.070 de kilometri. Acest lucru demonstrează rolul foarte important pe care îl avem în asigurarea securității Europei.

Î: Rusia a acuzat țara dumneavoastră că ar fi trimis arme în Ucraina, în mod clandestin.

R. Acele acuzații nu sunt însoțite de dovezi.

Î: Este guvernul dumneavoastră mulțumit de deciziile luate la summit-ul NATO de la Madrid?

R: Categoric da. Conceptul strategic adoptat la Madrid ne permite o mai bună coordonare și crește prezența forțelor defensive terestre și aeriene, a scuturilor antirachetă și a altor echipamente în țările din întreg flancul estic, nu doar cele din zona Mării Negre, de la Marea Baltică până la Marea Egee. Autoritățile spaniole au înțeles nevoia de a consolida această apărare și colaborează cu armata Letoniei [650 de soldați și o unitate de apărare antiaeriană]. Prezența atâtor țări pe limita estică a alianței ajută la creșterea încrederii reciproce și demonstrează angajamentul aliaților față de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic [care presupune apărarea teritoriului tuturor statelor membre].

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.