Semnale tot mai clare indică faptul că NASA a surprins un posibil fulger pe Marte. Analiza realizată anul trecut pe datele colectate de roverul Perseverance a scos la iveală primele indicii consistente ale unui astfel de fenomen pe Planeta Roșie.
Înregistrările audio adunate pe parcursul a doi ani marțieni, fiecare an având 687 de zile terestre, au fost atent examinate. Cercetătorii au identificat 55 de evenimente suspecte, dintre care 16 au coincis cu apropierea unor vârtejuri de praf. Concluzia echipei este că aceste așa numite „dust devils” pot acumula suficientă sarcină electrică pentru a genera descărcări interne.
„Electrizarea prafului aflat în suspensie este un fenomen cunoscut pe Pământ, apărut în urma transferului de sarcină produs prin ciocnirea și frecarea particulelor purtate de vânt”, au explicat autorii într o lucrare prezentată la Lunar and Planetary Science Conference 2025.
Specialiștii subliniază că mecanismul încărcării triboelectrice nu este pe deplin înțeles. Observațiile arată însă că particulele mai mari tind să se încarce pozitiv, iar cele fine negativ. Când particulele ușoare sunt antrenate turbulent în atmosferă, iar cele mai grele cad la suprafață, apare o separare de sarcină care poate genera câmpuri electrice intense. Astfel de procese au fost deja documentate în furtuni de praf și vârtejuri pe Terra.
Un nou indiciu din datele misiunii MAVEN
Un studiu recent aduce un plus de consistență acestei ipoteze. Din peste 108.000 de observații realizate de sonda MAVEN, cercetătorii au identificat un singur eveniment de tip „whistler”, un semnal cu o durată de aproximativ 0,4 secunde, care seamănă cu undele electromagnetice asociate fulgerelor terestre.
O altă metodă de detectare a descărcărilor electrice presupune analiza radiației electromagnetice în domeniul frecvențelor extrem de joase și foarte joase. În anumite condiții, aceste unde pot traversa ionosfera și pot fi detectate de instrumentele aflate pe orbită.
„Aceste fenomene au fost identificate pentru prima dată pe Pământ înainte de debutul erei spațiale și au fost ulterior folosite pentru a confirma existența fulgerelor pe Jupiter, Saturn și Neptun. Ele prezintă un tipar spectral distinct, generat de dispersia frecvenței în plasma mediului, și sunt cunoscute sub denumirea de whistlers”, explică autorii, citați de IFL Science.
De ce contează aceste descoperiri
Evenimentul analizat s a produs pe partea nocturnă a planetei, într o zonă unde câmpul magnetic este aproape vertical, o condiție favorabilă propagării undelor spre altitudini mai mari din ionosferă. Deși astfel de configurații apar relativ frecvent, înclinările magnetice puternice sunt rare.
Cercetătorii atrag atenția că, deși procese asemănătoare fulgerelor ar putea avea loc pe Marte, caracteristicile ionosferei limitează adesea formarea unor semnale detectabile. În plus, descărcările în sine ar putea fi rare sau de intensitate redusă.
Originea exactă a evenimentului rămâne incertă. El ar fi putut apărea direct în atmosferă, însă cea mai plauzibilă explicație indică o furtună regională sau un vârtej de praf drept sursă probabilă.
Astfel de descărcări electrice ar putea reprezenta un risc pentru viitoarele misiuni cu rovere sau sonde care vor ajunge pe Marte. Totuși, ideea că un posibil fulger a fost surprins din orbită pe o altă planetă rămâne un moment notabil în explorarea spațială.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Comentează