Premium
Secretarul-general al NATO, Jens Stoltenberg, care este cunoscut pentru poziţia sa anti-Rusia, a discutat în mod deschis în recent publicata sa autobiografie despre legăturile sale cu agenţia de securitate sovietică KGB, având numele de cod Steklov. Oficialul a scris că de câteva ori a luat masa în oraş cu un ofiţer sovietic, aflat sub acoperire la Ambasada URSS din Oslo şi că a discutat cu el inclusiv teme politice.
În cartea sa “My story” (Povestea mea), fostul premier norvegian Stoltenberg a discutat, printre altele, despre modul în care a menţinut contacte apropiate cu personalul Ambasadei sovietice din Norvegia începând cu sfârşitul anilor 1970. Conform propriei sale mărturisiri, Stoltenberg deseori a mâncat sandwich-uri cu creveţi şi a discutat despre politică împreună cu personalul sovietic din sectorul de informaţii, scrie epochtimes-romania.com.
Oamenii lui Iohannis, pe listele PNL. Jocuri de culise pentru fratele unui consilier prezidenţial
Stoltenberg a fost convins că Boris Kirillov, ataşatul cultural al ambasadei sovietice din Oslo, făcea parte din KGB, fiind însărcinat cu recrutarea agenţilor norvegieni şi a informatorilor confidenţiali. Totuşi, contactele regulate ale lui Stoltenberg cu Kirillov au continuat până în anul 1990, când a fost avertizat de serviciul pentru securitate al poliţiei norvegiene de interacţiuni suplimentare.
“Ulterior, a ieşit la iveală faptul că datorită contactului cu Kirillov mi s-a făcut un dosar şi mi s-a dat un nume de cod în arhivele KGB. Numele de cod a fost Steklov”, a scris Stoltenberg în autobiografia sa. Conform postului de televiziune NRK, aceasta a fost o practică răspândită pentru persoane “aflate într-un stadiu avansat de recrutare” sau erau deja considerate a fi unele dintre “contactele confidenţiale” ale KGB.
În mod remarcabil, Stoltenberg l-a descris pe Kirillov ca pe un “interlocutor ce avea cunoştinţe şi care era interesant”.
Ambasadorul Mihalache, mesaj pentru românii din Marea Britanie: Ce trebuie să facă de urgenţă
Stoltenberg a descris cum a fost condus într-o locuinţă unde “veneau şi plecau toţi diplomaţii lumii”. Tatăl lui Jens Stoltenberg, Thorvald, a fost un politician proeminent din Partidul Muncii care a servit de asemenea ca ambasador norvegian, ministru al Apărării şi ministru de Externe. Mama sa, Karin, a fost geneticiană, care ulterior a ocupat funcţia de secretar de stat în mai multe guverne în anii 1980. Conform secretarului general al ONU, tatăl său, Thorvald l-a sfătuit să discute cu KGB.
“Nu am fost niciodată îngrijorat că aş spune prea mult, din moment ce nu ştiam niciun secret de stat”, a mărturisit în autobiografia sa Jens “Steklov” Stoltenberg.
Legătura periculoasă a încetat în 1990, când serviciul de securitate al poliţiei norvegiene l-a însărcinat pe Stoltenberg să îl înfrunte pe Kirillov în legătură cu relaţia sa cu KGB şi să îl întrebe dacă doreşte să schimbe taberele. Stoltenberg, a cărui misiune a fost aceea de a transmite mesajul că Norvegia este o “ţară sigură” şi că “se va avea grijă” de Kirillov, a declarat în autobiografia sa că s-a simţit precum “un personaj dintr-un roman de spionaj”.
Conform lui Stoltenberg, tentativa de recrutare a eşuat şi a fost de asemenea ultima dată când l-a văzut pe Kirillov. În 1991, Kirillov a fost declarat persona non grata de către guvernul norvegian.
Legătura cu KGB nu a avut niciodată vreun impact asupra carierei politice bogate a lui Jens Stoltenberg.
