Zilele trecute un nou scandal de coruptie a apărut în spațiul public. Senatorul Eugen Pîrvulescu, intrat recent în echipa candidatului independent Mircea Geoană, devine inculpat pentru infracțiunii de instigare la infracțiunea de cumpărare de influență, dupa ce, in urmă cu cativa ani, suma de 60.000 de euro ar fi fost negociată drept mită, la initiațiva sa. pentru obținerea unui certificat care să permită accesul la secrete de stat pentru Marin Țole, persoană pe care senatorul și-ar fi dorit-o la conducerea Companiei Naționale de Investiții (CNI).
Potrivit surselor STIRIPESURSE.RO, întâmplarea ar fi avut loc in anul 2022, când certificatul ORNISS al lui Marin Țole intarzia să fie emis, fapt ce nu îi permitea să acceadă la funcția promisă.
Mita ar fi primit-o o persoana care s-a declarat ca având influență in sfera serviciilor secrete si cu putere de decizie în emiterea respectivului certificat de securitate. Personajul respectiv, conform denunțului făcut de Țole este nimeni altul decât Radu Mărgineanu, personaj controversat al anilor 2000.
Din toată această increngătură, un singur personaj-cheie a fost lăsat deoparte de anchetatorii DNA, cu toate că figurează în denunțul instituit de inculpatul Țole Marin, respectiv, actualul șef al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), Marius Petrescu.
Marius Petrescu ar fi fost cel care, dupa discutiile cu fostul preşedinte PNL Teleorman, Eugen Pîrvulescu, l-ar fi pus în legatură pe Țole cu Radu Mărgineanu.
Cei doi și implicit, fapta de corupție nu s-ar fi întâmplat fără intermedierea realizată, conform declarațiilor inculpaților, chiar de șeful ORNISS.
'Fantoma' de la ORNISS, director din 2002: O carieră dubioasă, prelungită de două decenii
Marius Petrescu ocupă funcția de director al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) încă din anul 2002. Deși puțini au auzit de el sau de această instituție, ORNISS joacă un rol crucial în securitatea națională, având responsabilitatea de a asigura accesul legal la informațiile clasificate pentru autorități și alte entități publice.
Ce este remarcabil (și, pentru mulți, suspect) în cazul lui Marius Petrescu nu este doar longevitatea sa la conducerea unei astfel de instituții, ci și lipsa de transparență și controversele legate de numirea și menținerea sa în această funcție. De-a lungul celor peste două decenii, Petrescu a fost mai mult un personaj discret, evitând reflectoarele publice și întrebările incomode referitoare la performanțele sale, criteriile de evaluare sau competențele sale manageriale.
Un început neclar
Marius Petrescu a preluat conducerea ORNISS la un moment critic pentru România, cu un an înainte de aderarea la NATO, în 2004. La acea vreme, era imperativ ca România să demonstreze partenerilor occidentali că are o structură solidă de protecție a informațiilor secrete, iar numirea sa a venit în acest context. Totuși, lipsa unor detalii clare privind competențele sale specifice și modul de selecție a ridicat primele semne de întrebare.
Deși Petrescu era cunoscut în anumite cercuri, mai ales datorită activității sale în administrația publică, traseul său profesional înainte de 2002 este vag documentat. Acesta nu a detinut de-a lungul carierei decțt functii in institutii de stat.
Detaliile despre educația sa și despre experiențele profesionale relevante pentru o poziție atât de sensibilă precum cea de director al ORNISS sunt rareori menționate în spațiul public.
Cu toate ca detine gradul diplomatic de ministru plenipotenţiar, obtinut la doi ani după ce a venit la conducerea ORNISS și este autorul unui număr record de 49 de cărți, culegeri și îndrumare şi a 92 de articole şi comunicări ştiinţifice, Petrescu rămâne o fantomă așezată de peste 20 de ani pe scaunul călduț de la ORNISS, fără a se remarca in spatiul public.
De mentionat un alt “merit” academic al celui ce este absolvent a nu mai puțin de 7 (șapte) facultăți, două Academii si trei doctorate (două honoris causa la Chișinău și la Sofia). Acesta ester directorul consiliului doctoral la controversata fabrică de diplome, respectiv Universitatea Valahia Târgoviște.
Cariera fulminantă nu se termină aici. În paralel cu cele 7 facultăți, în 1994 Guvernul României îi atribuie o funcție de expert în arme chimice, cu toate că este inginer de pompe de apă la bază, și nu avea nicio expertiză în domeniu.
Între anii 2000 și 2002, Marius Petrescu a ocupat funcția de consilier pentru Mircea Geoană la Ministerul Afacerilor Externe și a fost, în același timp, director executiv al Autorității Naționale de Securitate, într-o perioadă în care cariera sa se intersecta semnificativ cu cea a lui Gabriel Oprea.
Daca stăm să numărăm anii de studiu în cadrul celor 7 facultatăți, plus cei petrecuți pentru a scrie cele 49 de cărți, ne întrebăm când a reușit acest personaj să mai și profeseze.
Lipsa de schimbări și controlul unei instituții-cheie
Unul dintre aspectele cele mai criticate în legătură cu cariera lui Marius Petrescu este aparenta "imunitate" pe care a dobândit-o în fața schimbărilor politice și a controalelor publice. Deși guvernele s-au schimbat constant de-a lungul ultimelor două decenii, Petrescu a rămas neclintit în poziția sa. Acest lucru ridică semne de întrebare, mai ales având în vedere natura sensibilă a activității ORNISS și nevoia de transparență și responsabilitate în gestionarea informațiilor secrete.
Deși periodic s-au vehiculat zvonuri despre controale sau audituri privind activitatea sa, detalii concrete despre eventuale evaluări interne sau externe nu au fost niciodată făcute publice. Aceasta a contribuit la o percepție generală de opacitate și lipsă de responsabilitate. Într-o democrație funcțională, funcțiile-cheie, mai ales cele legate de siguranța națională, ar trebui să fie supuse unei monitorizări constante și independente. În cazul ORNISS, conducerea pare să fi scăpat de sub lupa publicului.
Lipsa unui mecanism clar de evaluare
Un alt aspect criticat prea putin in spatiul public este absența unui mecanism clar și transparent de evaluare a performanței conducerii ORNISS. Petrescu nu a fost subiectul unor analize sau raportări publice care să ateste eficiența sa sau modul în care a îndeplinit sarcinile specifice instituției pe care o conduce. Această lipsă de transparență face dificilă aprecierea obiectivă a carierei sale.
Pentru o poziție care implică un astfel de nivel de responsabilitate, criteriile de evaluare ar trebui să fie clare, iar activitatea instituției ar trebui să fie periodic supusă unor controale riguroase. În ciuda acestui lucru, detalii despre audituri sau rapoarte de evaluare pentru ORNISS nu sunt disponibile pentru public.
Într-o perioadă în care instituțiile de securitate ar trebui să fie modele de transparență și responsabilitate, longevitatea lui Petrescu în această funcție, lipsa de controale publice și modul opac în care instituția sa funcționează ridică multe semne de întrebare.
Acest nou scandal de coruptie nu face decat sa demonstreze ca in spatele acestor usi inchise, puterea pe care o detine din umbra Marius Petrescu depaseste sfera legalitatii si cu toate acestea, este vesnic protejat de guvernele aflate la putere, indiferent de culoare politica a acestora.
Comentează