Egipteanul Khaled el-Enany a fost ales oficial joi în funcţia de director general al UNESCO pentru următorii patru ani, succedându-i franţuzoaicei Audrey Azoulay, într-un climat de pierdere a încrederii în organizaţie, marcat de retragerea anunţată a Statelor Unite, informează AFP.
Această alegere solemnă a fost o formalitate, după ce Consiliul Executiv a recomandat, pe 6 octombrie, candidatura sa în faţa celei a congolezului Firmin Edouard Matoko, cu o majoritate covârşitoare (55 de voturi la 2).
Fost ministru al Antichităţilor şi Turismului şi egiptolog de formaţie, Khaled el-Enany (54 de ani) a obţinut 172 din cele 174 de voturi exprimate de statele membre ai căror reprezentanţi s-au reunit la Samarkand, în Uzbekistan, cu prilejul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.
El devine astfel primul director general al UNESCO originar dintr-o ţară arabă şi al doilea de origine africană, după senegalezul Amadou Mahtar Mbow (1974-1987).
Khaled el-Enany s-a prezentat drept un om al "consensului" pentru a conduce organizaţia, care s-a confruntat în ultimele luni cu acuzaţii de politizare.
După ce Israelul s-a retras în 2017, Nicaragua a anunţat în mai că părăseşte organizaţia cu sediul la Paris, pentru a protesta faţă de acordarea unui premiu pentru libertatea presei unui ziar de opoziţie. Ulterior, Statele Unite şi-au anunţat în iulie retragerea - pentru a treia oară în 40 de ani.
Administraţia lui Donald Trump, care retrăsese deja ţara din UNESCO în timpul primului său mandat, a acuzat organizaţia de poziţii anti-israeliene şi de promovarea "unor cauze sociale şi culturale care divizează", cu o "agendă ideologică şi globalistă".
Noul director general, care îşi va prelua mandatul la jumătatea lunii noiembrie, a promis că va depune eforturi pentru a readuce Statele Unite în organizaţie, aşa cum reuşise Audrey Azoulay în 2023.
Retragerea Washingtonului afectează atât prestigiul şi caracterul universal al organizaţiei, cât şi bugetul acesteia (contribuţia americană reprezenta 8% din bugetul total).
În faţa pierderii finanţării americane, dar şi a reticenţelor tot mai mari ale unor ţări europene, care nu doresc să o compenseze într-un context de creştere a cheltuielilor lor militare, el-Enany a făcut din buget "prioritatea" sa.
El intenţionează să atragă mai multe contribuţii voluntare din partea guvernelor, în special prin mecanisme de conversie a datoriei (debt swap), şi să apeleze mai mult la sectorul privat (fundaţii, sponsori, companii, etc.), ale cărui aporturi reprezentau doar 8% din bugetul organizaţiei în 2024.
Alegerea sa marchează şi o victorie diplomatică pentru Egiptul condus de Abdel Fattah al-Sisi, care doreşte să îşi extindă influenţa pe scena internaţională şi care în octombrie a găzduit semnarea unui acord de încetare a focului în Fâşia Gaza.
Comentează