Premium
8.000 de absolvenți de liceu din România aleg anul calea studiului în străinătate. România ocupă locul cinci în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi internaționali. Lipsa banilor este principalul obstacol al studiilor în străinătati, informează Mediafax.
Interesul pentru studiile în străinătate s-a menținut ridicat, în ultimii ani, în rândul tinerilor români. Programele de educație axate pe student, posibilitățile crescute de angajare după terminarea studiilor, multiculturalitatea, dar și experiența profesională căpătată încă de pe băncile facultăților determină, anual, 8.000 de absolvenți de liceu și de licență din România să aleagă calea studiului în străinătate. Numărul lor ar putea fi și mai mare, susțin reprezentanții organizației FINS, dacă resursele financiare nu ar reprezinta principala problemă a celor care renunță să plece să la studii, deși sunt admiși la universități de top din Europa.
Potrivit datelor UNESCO, România ocupă un loc fruntaș în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi internaționali – locul cinci. Decizia de a deveni studenți în străinătate nu este însă, deloc ușoară, chiar dacă pentru cei care aleg să plece, avantajele sunt numeroase: studiul într-o limbă străină, multiculturalitatea, programele universitare adaptate cerințelor pieței muncii, cursurile centrate pe nevoile studenților, profesorii care ghidează studenții pe tot parcursul studiilor, oportunitățile crescute de angajare.
„Principalul obstacol de care se lovesc cei mai mulți dintre cei care caută să studieze în străinătate îl reprezintă resursele financiare.
Aproximativ 50% dintre tinerii din Centrul și Estul Europei, care sunt admiși în cadrul unui program universitar ori post-universitar din afara țării de rezidență, aleg, în final, să nu plece la studii tocmai din cauza lipsei banilor”, explică Alexandru Ghiță, fondator al FINS, instituție de creditare non-bancară care oferă credite de studii pentru licență și masterat, în România și Europa.
Acoperirea taxelor de școlarizare, care variază în funcție de țară, de programul de studiu, de universitate (privată sau de stat) și, mai ales, de acoperirea costurilor aferente nivelului de trai (cazare, mese, materiale educaționale, echipamente IT, asigurări medicale, transport, urgențe, alte cheltuieli neprevăzute) – reprezintă suficiente motive pentru a determina studenții români să se gândească de două ori înainte de a lua decizia să plece sau nu la studii într-o altă țară.
Aceste cheltuieli reprezintă o barieră pentru tineri, în condițiile în care costurile de trai într-o țară din Europa de Vest sunt mult mai mari decât cele din România.
Practic, viitorii studenți trebuie să fie capabili să-și acopere toate cheltuielile, multe altele în afara taxelor de școlarizare, care – celor mai norocoși le sunt finanțate de universitățile ori guvernele statelor respective.
„În ciuda schimbărilor generate de Brexit și de pandemia globală, tinerii români sunt interesați să plece la studii în străinătate, optând pentru universități din Marea Britanie, Franța, Spania, Danemarca sau Olanda, pentru programe cu profil economic, tehnic sau umanist. Anul acesta, foarte mulți tineri s-au interesat de programele noastre de finanțare a studiilor și acoperire a cheltuielilor de trai. Numărul lor crește în fiecare an. Cât despre universitățile europene cu care noi menținem constant legătura, acestea sunt pregătite pentru redeschiderea campusurilor începând din toamnă și desfășurarea normală a cursurilor – cu rezerva trecerii în online, în cazul în care situația medicală se înrăutățeste”, adaugă Alexandru Ghiță.
Lipsa banilor – principala problemă a majorității aplicanților – poate fi rezolvată prin intermediul unor soluții de finanțare care să acopere nevoile studenților – de la taxele universitare, la cheltuielile de cazare, echipamentele IT, resursele educaționale, toate cele necesare traiului în statul respectiv.
Până de curând, în România nu exista o instituție financiară care să ofere finanțări dedicate studenților, motiv pentru care mulți aplicanți nu reușeau să obțină sumele necesare studiilor în străinătate, iar în final, renunțau la oportunitate. Alternativa clasică pentru aceste finanțări le reprezentau creditele bancare, dar care, de regulă, sunt greu de accesat din cauza lipsei istoricului de venituri ale studenților ori a garanțiilor imobiliare sau imposibilitatea unor rambursări care începe imediat dupa acordarea creditului. O altă variantă o reprezintă împrumuturile guvernamentale limitate la nivelul taxelor de școlarizare, însă fără soluții pentru cheltuielile de trai sau, cazul cel mai fericit, obținerea unor burse.
Astfel s-a născut FINS – un program de finanțare dedicat studenților, ce oferă soluții de creditare de până la 25.000 de euro în cazul programelor de licență, respectiv 18.000 de euro în cazul programelor de masterat. Procesul de aplicare presupune furnizarea de informații din partea studenților și încărcarea unor documente în formularul de aplicație online, alături de susținerea unui interviu. Analiza de credit ia în calcul profilul universității și a programului de studii, rezultatele academice și profesionale pe care aplicanții le-au avut până la momentul aplicației. Avantajul programului constă în faptul că studentul nu trebuie să aibă un istoric de venituri, el primește consultanță financiară și planificare bugetară, nu are nevoie de garanții imobiliare, iar evaluarea finanțării are loc pe baza dosarului și a profilului său academic și profesional. De altfel, singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească aplicantul este aceea de a nu figura ca restanțier la plata unor împrumuturi către alte instituții financiare.
Programul permite utilizarea banilor nu doar pentru acoperirea taxelor de școlarizare, ci și pentru alte costuri aferente nivelului de trai, de întreținere în țara respectivă, de la cazare, mese, cărți, echipamente IT, asigurări medicale, transport, urgențe și alte cheltuieli neprevăzute. Rambursarea sumelor împrumutate începe la 6-12 luni după finalizarea studiilor, timp în care absolvenții au timp să-și găsească joburi, și e structurată pe o perioadă cuprinsă între 5-10 ani, astfel încât să impacteze cât mai puțin veniturile tinerilor.
Ţările din Europa care asigură cele mai mici taxe de şcolarizare sunt statele nordice – Danemarca, Finlanda şi Suedia – țări care asigură alternativa studiilor universitare gratuite. De asemenea, țări accesibile din punct de vedere financiar sunt Germania şi Franţa, unde taxa de şcolarizare este mai mult o taxă administrativă în valoare de 150–300 euro/semestru, în timp ce în Belgia şi Olanda, costul studiilor variază între 1.000 si 2.500 euro/an. La polul opus, la capitolul celor mai scumpe destinaţii de studiu din lume se numără Australia şi Statele Unite. Un an de şcolarizare la o universitate în SUA variază între 15.000 şi 40.000 dolari/an, în timp ce în Australia, costul mediu al unui program de studiu este de 20.000 euro/an. La toate acestea se adaugă, firește, cheltuielile de trai.
Odată cu intrarea în vigoare a Brexit-ului, începând cu 2021, oportunitățile de studiu în universitățile din Marea Britanie – cea mai căutată destinație de studiu din Europa, în rândul tinerilor români, și a doua destinație de studiu la nivel mondial, după Statele Unite (potrivit ultimelor date ale Higher Education Statistics Agency din Regatul Unit aprox. 485.000 de studenți internaționali) – se vor diminua considerabil în rândul imigranților, odată cu dispariția împrumuturilor guvernamentelor acordate studenților europeni și, implicit, creșterea costurilor de școlarizare în instituțiile de învățământ superior.
