România a susţinut la Consiliul de Miniştri ca, pe clauza de salvgardare prevăzută la nivel european, fiecare stat membru să poată decide dacă acea marfă care vine din ţările Mercosur intră sau nu pe teritoriul naţional, a afirmat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, la dezbaterile din Comisiile pentru buget-finanţe ale Parlamentului.
"Discuţia despre Mercosur este una un pic mai complexă, pentru că este o asumare a Comisiei Europene, dar sigur că Ministerul Agriculturii, aşa cum am reuşit cu cadrul Ucraina să reglementăm modul în care se tranzitează cerealele din Ucraina pe teritoriul naţional, la fel de adevărat este că ne dorim un mecanism la nivel european cu acea clauză de salvgardare, astfel încât, atunci când volumul de alimente din ţările Mercosur va perturba piaţa cu aproximativ 5% din preţ, să poată fi activată această clauză. Iar noi, la Consiliul de Miniştri, am susţinut ca acest mecanism să fie opţiunea fiecărui stat membru şi să nu fie o chestiune lăsată la latitudinea Comisiei Europene. Încă se lucrează pe aceste prevederi", a precizat Dumitru.
Acesta a fost întrebat dacă este inclusă în buget o schemă de ajutor de stat pentru susţinerea fermierilor faţă de importurile din Mercosur, potrivit Agerpres.
"Nu cred că la acest moment putem discuta de vreo schemă de ajutor de stat, pentru că sigur că aici şi controalele sunt extrem de importante, ale autorităţilor care fac verificare şi control, dar repet: România susţine ca, pe clauza de salvgardare, fiecare stat membru să poată decide dacă acea marfă care vine din ţările Mercosur să intre sau nu pe teritoriul naţional", a subliniat el.
Parlamentarii au mai solicitat informaţii despre resursele alocate pentru susţinerea sectorului suin şi a producţiei de lapte, având în vedere "situaţia dramatică" în care se află cele două sectoare.
"Am identificat două surse de finanţare: Ajutorul Naţional Tranzitoriu, pe care îl avem notificat şi la Bruxelles şi pe care îl putem acorda imediat după ce Legea bugetului va fi aprobată, şi avem ajutorul pentru controlul oficial al producţiei şi registrele genealogice, unde sumele sunt consistente. Este vorba de aproximativ 340 de milioane de lei, iar din această sumă putem să compensăm pierderile înregistrate atât de sectorul suin, care vinde sub preţul de cost la producător, cât şi de producătorii de lapte, care din luna aprilie au fost anunţaţi că vor suferi o scădere consistentă a preţului la lapte, de aproximativ 20%", a adăugat Emil Dumitru.
În ceea ce priveşte creşterea sumei la capitolul Alte cheltuieli, de la 40 de milioane de lei anul trecut la 912 milioane de lei, oficialul MADR a explicat că este vorba despre sumele reţinute pentru instituirea mecanismului de despăgubire, care are o componentă importantă din fonduri europene.
"Conform Regulamentului (UE) 2115/2021, statele membre pot reţine din anvelopa de plăţi directe, adică din fonduri europene nerambursabile pentru Pilonul I, finanţate din FEGA, 3% pentru constituirea unui fond de gestionare a riscurilor. Practic, Ministerul Agriculturii a reţinut aceşti bani din plăţile directe fermierilor, urmând să instituim un mecanism de despăgubire cu o componentă importantă din fonduri europene. Au fost discuţii legate de modul de interpretare al Comisiei Europene vizavi de acest mecanism de funcţionare a gestionării riscurilor în agricultură, pentru că România are o specificitate anume, cu 708.000 de fermieri care depun anual cerere unică de plată, iar noi am dori să ni se permită să plătim despăgubiri la hectarul eligibil. Ori, în acest moment, Comisia Europeană analizează, prin regulamentul omnibus, simplificarea procedurilor astfel încât noi să putem operaţionaliza acest sistem de gestionare a riscurilor în agricultură", a menţionat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.
Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2026 a fost aprobat marţi în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament, cu 34 de voturi pentru şi 13 împotrivă.
Niciun amendament nu a fost susţinut şi nici aprobat.
Potrivit sursei citate, bugetul MADR pe anul 2026 este mai mare faţă de anul precedent, situându-se valoric cu 5% peste execuţia bugetară a anului 2025.
Comentează