Premium
O interogare a motoarelor de căutare cu cuvântul „Emma”, scoate pe prima poziție producția cinematografică cu același nume, după un roman de Jane Austin. Al doilea rezultat nu este Emma Watson, nici Emma Thompson și nici Emma Stone. Este Emma Răducanu. Cine este Emma Răducanu?
Tânăra britanică a început anul ca o cvasi-necunoscută. La 4 ianurie 2021, primul clasament oficial al anului în tenisul mondial indica pe locul 345 o tânără de 18 ani, total necunoscută publicului larg, dar nici măcar celui consumator de tenis, scrie Mediafax.
Astăzi, Emma Răducanu este merituoasa și incontestabila câștigătoare a prestigiosului titlu de Personalitatea sportivă a anului, acordat de BBC.
Prima experiență de Grand Slam din cariera Emmei Răducanu s-a jucat anul acesta pe terenul 18, în partea de vest a complexului de la Wimbledon. Mulțimea, nu prea familiarizată cu cea care urcase 7 poziții în clasament, până pe locul 338, a fost atrasă de numele Răducanu doar datorită steagului de lângă numele ei.
Britanica Răducanu, beneficiara unui wildcard, o întâlnea în primul tur pe rusoaica Vitalia Diatchenko, jucătoare clasată pe locul 150, iar după un prim set strâns, câștigat de Emma la tiebreak, a început un spectacol care avea să devină curând familiar. Răducanu s-a înfipt, la propriu, pe interiorul liniei de fund și a fărâmițat fără milă setul al doilea, fără să mai piardă vreun game.
Având în vedere lipsa totală de experiență a Emmei în circuitul profesionist, dacă acea singură victorie în primul tur la Wimbledon ar fi fost cea mai mare realizare a ei în 2021, s-ar fi putut spune totuși că e un succes imens.
Ajunsă la Wimbledon, cu premii totale de 29.889 de lire sterline câștigate în carieră, Emma s-a trezit din senin cu un cec de 75.000 de lire sterline pentru victoria din primul tur.
Își făcuse debutul la nivel de turnee WTA, cu câteva săptămâni mai devreme, datorită unui wildcard primit la Nottingham, unde a pierdut primul meci în două seturi.
Înainte de asta, jucase 16 turnee, toate la niveluri inferioare, în turnee ITF și Challanger.
După ce a lipsit 16 luni din turneele internaționale, concentrându-se pe examenele de bacalaureat, Răducanu nu a jucat în 2021 până pe 18 martie. Ea nu avea niciun motiv să se aștepte că va realiza ceva la nivel înalt în acest an.
Și totuși, acea victorie de la Wimbledon avea să marcheze începutul uneia dintre cele mai surprinzătoare descoperiri din istoria recentă.
După Diatchenko au urmat victorii în fața fostei finaliste de la Roland Garros, Marketa Vondrusova, și a Soranei Cirstea, Răducanu demolând practic alte două adversare mult mai experimentate.
A fost prima șansă a iubitorilor de tenis să se familiarizeze cu talentului ei complet. Capacitatea ei de a dicta ritmul în fața adversarelor de top, cu lovituri de rever elegante, dar eficiente, și cu lovirea atât de devreme a mingii, cu un retur la serviciu uneori enervant și cu o deplasare în teren atât de naturală, care a devenit deja marcă înregistrată, iubitorii de tenis apreciind la maxim „dansul” ei în teren.
Felul în care s-a încheiat aventura ei la Wimbledon, Răducanu fiind nevoită să se retragă în turul al patrulea, în meciul împotriva australiencei Ajla Tomljanovic, confruntându-se cu probleme respiratorii, nu a făcut decât să evidențieze cât de puțină experiență avea.
Răducanu a demonstrat pe teren propriu cum arată jocul ei în condiții ideale, dar a spus prea puțin despre modul în care va face față greutăților zilnice. Ea nu a petrecut niciodată o perioadă lungă de timp în competiții în străinătate, o caracteristică de bază a profesiei sale nomade, care poate fi epuizantă și dificil de gestionat.
Răducanu a presupus că va fi nevoie de timp pentru a învăța cum stau lucrurile în acest sens și pentru a căpăta experiență, a optat să lucreze cu fostul ei antrenor, Andrew Richardson, o figură familiară, care ar fi putut să o ajute să se familiarizeze cu viața în turnee.
Ceea ce a urmat, va rămâne înscris pentru totdeauna în cărțile de istorie ale tenisului mondial
Realizării Emmei Răducanu la US Open nu-i sunt suficiente epitetele din dicționarele limbilor din întreaga lume.
Ea a declarat înainte de turneu că atât de puțin cunoștea complexul de la Flushing Meadows, încât a trebuit să ceară indicații altor jucătoare, doar pentru a ajunge la vestiare. Părinții ei rezervase bilete spre casă imediat la sfârșitul săptămânii de calificări. O precauție realistă și de înțeles pentru cineva care nu participase niciodată la un turneu de calificare în străinătate.
În schimb, ea a câștigat nouă meciuri la rând, fără să piardă niciun set, adjudecându-și în cele din urmă un titlu de Grand Slam istoric.
După ce a trecut fără probleme de turneul de calificare, în care tribunele au fost lipsite de public, Emma a început să își crească nivelul de joc, dozându-și aparent eforturile mai eficient decât un jucător de clasă, care are ca obiectiv finala.
De fiecare dată când provocarea din fața ei a crescut, pe tabloul principal, ea a făcut un pas înainte împotriva adversarelor sale mai experimentate, dominând ca și cum ar fi avut ani buni de experiență în spate. Returul ei la serviciu a fost de neatins, punându-și în mod constant în dificultate adversarele cu retururi adânci și lovite timpuriu, care a redus mult timpul de reacție al adversarelor sale.
Capacitatea și abilitatea cu care a înaintat de fiecare dată în teren a fost extraordinară. În meciurile consecutive împotriva Sarei Sorribes Tormo și a lui Shelby Rogers – învingătoarea lui Ashleigh Barty - a realizat în mod nemaipomenit 11 break-uri la rând. Ea a condus-o pe Sorribes Tormo cu 6-0, 5-0 și a avut minge de meci înainte de a ceda singurul game.
Răducanu nu a avut în spate nici un strop de experiență, dar a demonstrat o capacitatea inexplicabilă de a se adapta și de a învăța imediat din victorii și din punctele pierdute.
Călătoria ei în SUA a început cu turnee de nivel inferior la Pittsburgh și Chicago, unde a câștigat meciuri, a acumulat experiența necesară și apoi a continuat. Pe măsură ce mărșăluia la US Open, Răducanu a demonstrat în timpul meciurilor un calm și o inteligență remarcabile, făcând în permanență mici ajustări, pe tot parcursul acestora.
Turneul a culminat cu o întâlnire ce la început era considerată improbabilă și chiar imposibilă, între două adolescente, Răducanu înfruntând-o pe canadianca Leylah Fernandez, 19 ani, în finala de Grand Slam cu cele mai tinere participante, din ultimele două decenii.
Cele două au generat atât de multă atenție, încât finala lor a produs în SUA audiențe de televiziune mai mari decât finala masculină dintre cei mai buni doi jucători din lume. În Marea Britanie, 9,2 milioane de telespectatori au urmărit Channel 4, în timp ce Răducanu a devenit prima jucătoare venită din calificări care a câștigat un titlu de Grand Slam în era Open și prima jucătoare care a câștigat un turneu major la abia a doua participare la un turneu de Grand Slam.
E drept însă, că tragerea la sorți și jocul rezultatelor, i-au fost favorabile lui Răducanu, acestea reflectând dealtfel echilibrul care domină tenisul mondial feminin și faptul că orice jucătoare poate avea azi șansa de a străluci într-o conjunctură favorabilă.
La New York, ea a jucat împotriva a două adversare din top 20, fără să aibă ocazia să întâlnească până acum în carieră o jucătoare din top 10, deși adversara sa din semifinale, Maria Sakkari, se află acum pe locul 6.
Totuși, ea a lăsat puține îndoieli cu privire la nivelul său extrem de ridicat de joc, trecând categoric de oricine i-a ieșit în cale. A cedat 34 de game-uri la US Open, unde nimeni nu a reușit să câștige cinci game-uri împotriva ei, într-un set.
Ce a urmat și cum a făcut față?
Viața celor mai mulți jucători se schimbă instantaneu atunci când devin campioni de Grand Slam, îndeplinindu-și visul de o viață, deoarece ies definitiv din grupul de urmăritori și devin unii dintre cei vânați. Nu, nu e un termen prea dur. Chiar devin vânați. Din toate direcțiile.
Însă puține vieți s-au schimbat atât de radical într-un interval de timp atât de scurt ca cea a Emmei Răducanu. Ea a intrat ca anonimă la US Open în calificări, iar la o zi după ce s-a încheiat turneul era invitată la Met Gala, unde celebritățile îi căutau compania.
Din acest puncte de vedere, ea va fi, inevitabil, una dintre cele mai bine plătite și cele mai importante jucătoare din circuit, în anii următori, marile branduri mondiale neîntârziind să o oferteze, pentru a-și asocia imaginea cu una din cele mai promițătoare „produse media” din următorii, cel puțin 10 ani.
Rugată recent să descrie anul ei într-un cuvânt, Emma a clătinat din cap. „O călătorie", a spus ea. „Acesta este cel mai mare cuvânt. Dacă ar fi fost să desenez înainte un drum sau o călătorie, pur și simplu nu ar fi avut sens, toată această traiectorie și până unde am ajuns."
Răducanu va trebui să se obișnuiască cu faptul că numele ei este pe buzele tuturor. Defapt o face deja. Dar, după ce a câștigat un turneu de Mare Șlem, chiar înainte de o primă victorie în circuitul WTA sau înainte de a juca măcar un meci de trei seturi la nivel înalt, ea va trebui să se întoarcă și să facă toți acești pași, atât de necesari.
Înfrângerile care vor urma, inevitabile, vor fi la fel de esențiale pentru creșterea ei ca orice alt succes timpuriu.
A fost unul dintre cele mai uimitoare debuturi din ultimii ani, încununat de titlul de Personalitatea sportivă a anului 2021, acordat, s-ar putea spune, oarecum previzibil, Emmei Răducanu, de către BBC.
E cert, tenisul mondial a câștigat o personalitate remarcabilă. O jucătoare cu calități native, mult perfectibile cu ajutorul noului ei antrenor, germanul Torben Beltz. Dar și o tânără educată, inteligentă, cu o personalitate puternică, modestă atât cât e necesar și de fiecare dată cu răspunsurile la ea, în fața jurnaliștilor din întreaga lume, care, mai mult sau mai puțin, i-au invadat viața personală și profesională, numele Emma Răducanu făcând deosebit de vandabil orice produs media care s-a asociat cu acesta.
Dar, așa ca și în teren, și în relația cu presa, Emma a demonstrat că nu se lasă ușor intimidată, fiind deosebit de volubilă, dezinvoltă și participativă, păstrându-și totuși modestia și umilința, atât cât e necesar.
Unul din aspectele intens exploatate de media au fost originile ei și faptul că tatăl ei este român, iar mama de origine chineză. Emma s-a arătat extrem de deschisă în a dezvălui detaliile vieții ei personale și din această perspectivă, iar la turneul de tenis Transylvania Open, de la Cluj Napoca, a furnizat o deosebit de plăcută surpriză, atunci când la interviurile de pe teren și chiar și la conferințele de presă, a răspuns întrebărilor într-o limbă română surprinzător de bună, câștigându-și pentru moment și simpatia necondiționată a românilor.
Una peste alta, a fost anul Emma Răducanu, nu doar pe Google, nu numai în tenis, ci chiar și în sportul mondial. Nici un alt sport nu a furnizat un astfel de rezultat surpriză, o astfel de personalitate, un astfel de caracter.
Pentru că dacă ar fi să dăm un premiu din partea Mediafax, atunci Emma l-ar merita pe cel de „Caracterul anului”.
