Premium
Emmanuel Macron s-a plimbat joi pe gheţarul Mer de Glace - fără zăpadă anul acesta -, constatând impactul încălzirii globale asupra gheţarului, în cadrul unei vizite simbolice menite să lanseze virajul ecologist al mandatului său, relatează AFP potrivit news.ro.
Purtând un costum de schi albastru închis, preşedintele Republicii a ascultat un teribil inventar climatic - gheţarul se micşorează cu opt până la zece metri pe an - aproximativ doi kilometri din 1850. El a pierdut 120 de metri în grosime într-un secol - cel mai spectaculos impact al modificărilor climatice în Franţa.
În faţa stâncilor gri alternând cu gheaţa albastră, Emmanuel Macron a tunat că ”este ameţitor când vedem asta”. ”Gheţarul face vizibil invizibilul”, i-a răspuns glaciologul Luc Moreau.
”Ne dăm seama cum non-deciziile au condus aici”, a apreciat şeful statului francez la finalul vizitei.
Înainte să lanseze joi Oficiul francez al biodiversităţii (OFB), el a luat cina miercuri seara cu somităţi precum celebrul climatolog Jean Jouzel, biologul Camille Parmesan şi specialista în biodiversitate Anne Larigauderie de la IPBES, care a publicat anul trecut un raport înfiorător despre dispaiţia speciilor.
La masă s-au aflat de asemenea conducători ai unor asociaţii ca Michel Dubromel, preşedintele France Nature Environnement, şi personalităţi ca exploratorul-aventurier Mike Horn.
Emmanuel Macron vrea să facă din ecologie una dintre priorităţile sale la finalul mandatului de cinci ani, împotmolit în reforma pensiilor. Cu o lună înaintea alegerilor municipale, şeful statului pune accentul asupra unui subiect care a devenit de neocolit, inclusiv la urne.
Pentru a deschide acest capitol, el a prezidat miercuri, la Palatul Elysée o şedinţă a Consiliului Apărării Ecologice. La finalul şedinţei, Elisabeth Borne, ministrul Tranziţiei Ecologice, a confirmat o lărgire a parcurilor naturale şi măsuri de adaptare la inundaţii.
Statul francez se angajează totodată în practici ecologico-responsabile - o taxă anuală de 200 de euro în vederea incitării funcţionarilor la folosirea bicicletei sau utilizarea în comun a maşinilor, oprirea achiziţiilor de obiecte de plastic de folosinţă unică, parcări de biclete şi instalarea de borne electrice.
Consiliul a anunţat de asemenea crearea unei arii protejate a sitului Mont Blanc până la sfârşitul anului.
Asociaţiile ecologiste au catalogat toate aceste măsuri insuficiente.
PROTEJAREA MONT BLANC
Preşedintele a coborât la Chamonix pentru a detalia măsuri de protecţie a Mont Blanc (4.809 metri) şi a ecosistemului acestuia, ameninţat de o suprafrecventare şi gesturi necivilizate.
În ultimele veri, o serie de neadecvări şi degradări au pătat ascensiunile pe Mont Blanc, ale cărui pante atrag anual 20.000 de vizitatori - aterizarea unui avion de turism în apropiere de vârf, un britanic care a urcat cu un rower pe care nu a mai putut să-l coboare, letoni care au încercat să urce un catarg de zece metri înălţime, pentru a-şi pune steagul pe el...
Autorităţile au decis deja să facă obligatorie rezervarea în refugiu, în lupta împotriva instalării sălbatice a unor bivuacuri.
Emmanuel Macron urma să se oprească apoi la Saint-Gervais-les-Bains pentru a lua masa împreună cu aleşi locali care vor să-l interpeleze pe tema poluării în Valea Arve, antrenată de trecerea prea multor gabarite depăşite şi a încălzirii cu lemn.
Preşedintele regiunii, Laurent Wauquiez, şi primarul din Chamonix Eric Fournier, susţinut de LREM, i-au cerut să reglementeze camioanele mai poluante în Tunelul Mont Blanc şi să dezvolte transportul feroviar în vale.
”Eu nu pot interzice trecerea camioanelor”, a răspuns şeful statului Dauphiné Libéré, preconizând o politică europeană de reînnoire a parcului auto în vederea evitării unei penalizări doar a transportatorilor rutieri francezi.
Deputatul LFI François Ruffin a denunţat ”un vârf al gunoiului şi ipocriziei”, reclamând preşedintelui să nu se mulţumească ”să legifereze cu privire la cine va putea urca pe Mont Blanc”, ci ”măsuri structurale cu privire la modul în care să se emită mai puţine gaze cu efect de seră în această ţară, iar pentru asta trebuie să existe cel puţin nişte camioane care să o traverseze”.
