Premium
Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat joi seară, după o cină cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, neasumarea responsabilităţii de către Iran în privinţa programului său nuclear şi a avertizat că vor exista consecinţe dacă regimul de la Teheranul va continua în această direcţie, transmite vineri AFP, citat de Agerpres.
"Preşedintele Republicii a reamintit necesitatea fermităţii în faţa atitudinii Iranului de a fugi de probleme fără să le rezolve, care, dacă va continua, va atrage inevitabil consecinţe, şi în faţa lipsei de transparenţă a ţării faţă de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA)", a informat preşedinţia franceză într-un comunicat de presă.
Iranul a început să îmbogăţească uraniul cu până la 60%, cu mult peste pragul de 3,67% stabilit prin acordul internaţional din 2015 privind programul său nuclear şi se apropie de 90%, pragul necesar pentru producerea unei bombe atomice.
Amenintări din partea Iranului
Regimul de la Teheran ameninţă că va lua măsuri dacă Uniunea Europeană decide să pună pe lista neagră Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, aşa cum doreşte Parlamentul European. Iranul ameninţă, de asemenea, că se va retrage din Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare şi că îi va expulza pe inspectorii AIEA de pe site-urile sale nucleare.
Palatul Elysee a adăugat că Emmanuel Macron şi Benjamin Netanyahu "şi-au exprimat, de asemenea, preocuparea puternică faţă de activităţile destabilizatoare ale Iranului în regiune".
"Preşedintele a reamintit că sprijinul iranian pentru agresiunea rusă în Ucraina a expus Iranul la sancţiuni şi la o izolare în creştere", a mai subliniat preşedinţia franceză.
Israelul ar putea furniza arme Ucrainei
Premierul Netanyahu a anunţat miercuri ceea ce pare a fi o schimbare semnificativă de strategie a Israelului faţă de războiul din Ucraina, spunând că este gata acum să ia în considerare furnizarea de arme Kievului. Până în prezent, Israelul a avut grijă să rămână neutru, în special din cauza armatei ruse dislocate în Siria.
Această implicare a Teheranului într-un război din Europa îi permite premierului Netanyahu să spere "să consolideze un front anti-iranian", explică David Khalfa, co-director al Observatorului Africii de Nord şi Orientului Mijlociu din cadrul Fundaţiei Jean Jaures. Sunt vizate, în special, o "creştere a sancţiunilor împotriva Teheranului şi includerea completă pe lista neagră a Gardienilor Revoluţiei", în componenta lor civilă şi militară, opţiune pentru moment refuzată atât de Paris, cât şi de Berlin, explică David Khalfa.
Preşedintele Macron a exprimat, de asemenea, "solidaritatea dureroasă şi completă a Franţei cu Israelul în lupta sa împotriva terorismului" după atacul în care şapte persoane au fost ucise pe 27 ianuarie în apropierea unei sinagogi din Ierusalim. El a reamintit nevoia "de a se evita orice măsură care ar putea alimenta ciclul violenţei" şi "opoziţia sa fermă faţă de continuarea colonizării, care subminează perspectiva unui viitor stat palestinian".
Emmanuel Macron a salutat "normalizarea relaţiilor dintre Israel şi mai multe state din regiune", dar "a amintit că această dinamică va rămâne incompletă atât timp cât nu va fi însoţită de o reluare a unui proces politic înspre o soluţie" a conflictului israeliano-palestinian.
Premierul Benjamin Netanyahu a sosit la Paris joi seara, unde va rămâne până sâmbătă seara, prima sa vizită în afara regiunii după revenirea la putere, în decembrie anul trecut.
