Energia nucleară a devenit o investiție 'verde' în UE, însă există numeroase condiţiile care ar urma să se aplice centralelor nucleare

Probabila includere a energiei nucleare în taxonomia europeană a investiţiilor verzi reprezintă o victorie pentru Franţa, care alături de alte state europene a promovat această energie, însă doar pe jumătate pentru că există numeroase condiţiile care ar urma să se aplice centralelor nucleare, informează AFP, citat de Agerpres.

La finele anului trecut, Comisia Europeană a propus includerea centralelor nucleare şi a celor pe gaze pe lista investiţiilor sustenabile, care vor putea beneficia de finanţare pentru proiecte verzi. Însă această etichetă are doar caracter tranzitoriu. Propunerea Executivului comunitar este în prezent în faza de consultări cu statele membre până la data de 21 ianuarie. Chiar dacă este posibil să apară modificări, o respingere pare puţin probabilă.

Includerea energiei nucleare pe această listă, o dorinţă a Franţei şi a statelor din Europa Centrală, este simbolică pentru o industrie care caută să contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice.

Însă este şi ceva mai mult, "taxonomia nu este destinată doar să transmită mesaje simbolice sau politice, ea va fi un element structural în investiţiile reale care vor fi făcute în tranziţia ecologică", subliniază Cécile Maisonneuve de la Institutul francez de relaţii internaţionale (IFRI).

Eticheta verde europeană va permite atragerea mai uşoară de capital pentru a finanţa noile proiecte de centrale nucleare la un preţ mai bun, într-un moment în care investitorii vor să fie asiguraţi că respectă normele de mediu, sociale sau de bună guvernanţă.

Includerea energiei nucleare în taxonomia europeană va avea un impact direct asupra "amplorii finanţărilor disponibile şi a costurilor de finanţare", subliniază Jean-Bernard Lévy, directorul general al grupului francez de utilităţi EDF, care ar urma să demareze construcţia de noi reactoare în Franţa şi mizează pe noi contracte în străinătate.

Însă acest proiecte "consumă foarte mult capital în prima fază" insistă Cécile Maisonneuve, fiind nevoie să fie cheltuite zeci de miliarde de euro pe mai mulţi ani înainte ca un singur electron să fie produs. În consecinţă, costul finanţării este crucial pentru competitivitatea centralelor nucleare.

De asemenea, taxonomia va veni în sprijinul politicilor energetice din anumite ţări, în Franţa, în primul rând, unde preşedintele Emmanuel Macron a anunţat un proiect care vizează construirea de noi reactoare de tip EPR, dar şi în alte ţări europene care vor să îşi reducă dependenţa de cărbune (Polonia şi Cehia).

Recent comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton a estimat că până în 2050 UE va trebui să investească 500 de miliarde de euro în centrale nucleare de ultimă generaţie.

Posiblitatea de a acea acces la fondurile europene are şi o miză geopolitică. "În cazul polonezilor sau cehilor, aceştia nu au nicio dorinţă ca ruşii să fie cei care le împrumută bani", susţine Cécile Maisonneuve. O opinie împărtăşită şi de Jean-Bernard Lévy, care se teme că în caz de excludere a energiei nucleare, viitoarele centrale ar urma să fie construite cu "finanţări oferite de băncile ruseşti, chineze sau americane".

Chiar şi aşa, obţinerea etichetei verzi de către centralele nucleare este însorită de numeroase condiţii, de exemplu proiectele trebuie să obţină autorizaţia de construire înainte de 2045. În pofida acestor condiţii, guvernul francez preferă să vadă partea plină a paharului salutând ceea ce a numit o "etapă decisivă".