Reprezentanții Comisiei Europene au declarat că au învățat multe din experiența Republicii Moldova, motiv pentru care acum intenționează să o testeze pe Armenia. Între altele, Bruxellesul dorește să reducă dependența energetică a Erevanului de Moscova și "să securizeze" spațiul informațional al acestuia. Ce-i drept, dacă Republica Moldova a trecut prin acest lucru conform programului de integrare europeană, Armeniei i se propune doar parteneriatul strategic.
Autoritățile Armeniei și Uniunea Europeană au semnat, pe 2 decembrie, un acord referitor la o nouă agendă de parteneriat strategic, care se bazează pe trei principii cheie: consolidarea cooperării în domeniul apărării și securității, extinderea cooperării economice și liberalizarea regimului de vize. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că în acest fel Bruxelles-ul s-a hotărât să sprijine reformele promovate în Armenia.
Ea a anunțat, de asemenea, alocarea pentru Erevan a 15 milioane de euro, care trebuie cheltuite pentru "pace și stabilitate", potrivit NEZAVISIMAIA GAZETA, titrează Rador Radio România.
"Anul 2025 a fost un an important pentru țara dumneavoastră - s-a pus capăt conflictului armeano-azer, iar UE vă sprijină în această chestiune", a concluzionat Kallas.
După cum a explicat comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, parteneriatul strategic a devenit posibil, între altele, după ce Parlamentul Armeniei a adoptat Legea referitoare la începerea procesului de integrare europeană. Cu toate acestea, deocamdată nu este vorba de începerea procedurii oficiale de aderare.
"Apreciem această decizie ca fiind foarte încurajatoare și pentru că reprezintă exprimarea voinței poporului armean. Pentru a începe procesul, Armenia trebuie să depună cererea pentru obținerea statutului de candidat, lucru care până acum nu s-a întâmplat, și, desigur, statele membre trebuie să dea undă verde. Vom vedea ce va fi. Chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla, tot ceea ce facem acum poate contribui, de asemenea, la viitorul Europei. Iar când vorbesc despre viitorul Europei, este vorba nu doar de aderare", a afirmat Kos.
În același timp, documentul semnat nu va fi considerat un nou tratat internațional ce trebuie ratificat. În schimb, părțile consideră că acesta este o confirmare a angajamentelor politice ale părților.
Reamintim că în ultimii ani UE și-a sporit semnificativ prezența în Armenia. Astfel, în 2021 Bruxellesul i-a oferit Armeniei un pachet de ajutor în valoare de 2,6 milioane de euro din care Erevanul a primit deja 550 de milioane, iar în 2022 a desfășurat în republică observatori la frontiera armeano-azeră. Mai mult decât atât, în 2024, UE a alocat Armeniei zece milioane de euro pentru achiziționarea de arme neletale (tot atât a primit și Azerbaidjanul).
Europenii intenționează, de asemenea, să ajute autoritățile armene să se pregătească pentru alegerile parlamentare de anul viitor. După cum a afirmat Kos, Bruxelles-ul intenționează să acționeze la fel ca Republica Moldova.
În afară de asta, UE vrea să ajute Armenia să înceapă să primească energie electrică din Turcia, pentru a reduce dependența Erevanului de Moscova. "Noi am semnat la Tașkent un document referitor la un proiect în valoare de 500 de milioane de euro. Aceasta sunt investiții pentru conectarea sistemului energetic al dumneavoastră de cel georgian, iar noi lucrăm deja la sistemul energetic Armenia-Turcia. Din ce cauză? Pentru ca dumneavoastră să depindeți cât mai puțin de energia rusească", a arătat Kos jurnaliștilor armeni.
Cu toate acestea, nu se știe când va ajunge electricitatea turcească în Armenia. Astfel, proiectul privind conectarea sistemului energetic al Erevanului cu cel din Georgia a fost lansat în 2015 și s-a promis că va fi finalizat în 2020. Cu toate acestea, continuă să se afle în stadiul generalizării procesului de licitație. În 2026, autoritățile armene intenționează să cheltuiască pentru construcția unei linii de transmisie a energiei electrice cu Georgia 48,4 miliarde de drami (peste 109,7 milioane de euro).
În ceea ce privește liberalizarea regimului de vize lucrurile sunt, de asemenea, foarte dificile. Armenia trebuie să corespundă cerințelor Uniunii Europene, care sunt stipulate într-un plan special, dar Kos sfătuiește autoritățile armene să nu se grăbească.
"Liberalizarea regimului de vize nu înseamnă doar să le permiteți cetățenilor dumneavoastră să călătorească în Europa fără vize. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că noi trebuie să fim siguri că Armenia va respecta controlul migrației", a explicat ea.
În schimb Kos a subliniat interesul Uniunii Europene pentru așa-numitul "Drum Trump", un traseu de 42 de kilometri prin regiunea Syunik din Armenia, care ar trebui să unească Baku cu exclava sa Nahicevan. După cum a afirmat comisarului european, acest drum trebuie să lege rutele comerciale din Est și Vest. Acest lucru se înscrie pe deplin în inițiativa primului ministru al Armeniei, Nikol Pașinian, "Intersecția lumii".
Până acum se credea că aspirațiile europene ale Guvernului Armeniei nu sunt nimic altceva decât pregătirea lui Pașinian pentru alegerile parlamentare. Cu toate acestea, politologul Karen Ighitian este convins că în această privință UE are propriile planuri.
"Pașinian are nevoie de sprijinul Occidentului pentru a-și păstra puterea, iar UE și SUA vor să facă comerț cu Estul, ocolind Rusia și Iranul. Prin urmare, ei susțin proiecte de infrastructură în Armenia, încheie contracte privind extracția de bogății minerale în Asia Centrală și altele asemenea. În același timp, Occidentului îi este indiferent cu ce probleme se va confrunta Erevanul în domeniul securității. Mai mult de atât, după eliminarea Rusiei din regiune, autoritățile americane și europene ar putea începe să-i șantajeze pe armeni cu începerea unui război cu Turcia, dacă vor refuza să execute hotărârile care li se impun", a avertizat Ighitian.
Comentează