Numele judecătoarei Raluca Moroșanu, magistratul Curții de Apel București devenit figură centrală a dezbaterii publice după documentarul Recorder „Justiție capturată”, se află în aceste zile pe buzele tuturor, ca protagonista unor 'scene' în actul de Justiție. Surse Gândul răstoarnă figura sa de 'eroină', după apariția în conferința de presă de la Curtea de Apel București, publicând o decizie cheie din dosarul „Coldea 2”. Totodată, figura sa apare pe un panou publicitar din București, deținut de omul de afaceri Radu Budeanu, proprietarul Gândul și a altor site-uri media.
Decizia din dosarul Coldea 2 care a blocat ancheta DNA
Decizia a avut un impact direct asupra anchetei procurorilor anticorupție, care vizau relația clandestină dintre fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, și controversatul om de afaceri chinez Wang Yan, personaj central în dosarul „Shanghai”.
DNA avea telefoanele, dar nu a putut extrage probele
Potrivit documentelor consultate de Gândul, procurorii DNA aveau în posesie două telefoane aparținând lui Wang Yan, puse la dispoziție chiar de acesta, și descoperiseră conversații relevante cu Florian Coldea. Cu toate acestea, nu au putut extrage și folosi datele ca probe, din cauza refuzului instanței.
Situația este una rară în practică: blocarea percheziției informatice în condițiile în care dispozitivele erau deja la dispoziția anchetatorilor, iar martorul devenise între timp suspect.
Decizia din 3 iunie 2025: percheziție admisă parțial
Pe 3 iunie 2025, judecătoarea de drepturi și libertăți Raluca Moroșanu a fost sesizată cu cererea DNA de a încuviința percheziții informatice în dosarul „Coldea 2”.
Cererea îi viza pe Mihai Guțanu și pe omul de afaceri chinez Wang Yan. Soluția instanței a fost una diferențiată:
– percheziția informatică a fost admisă în cazul lui Mihai Guțanu;
– percheziția informatică asupra telefoanelor lui Wang Yan a fost respinsă.
„Cu privire la solicitarea de încuviințare a unor percheziții informatice pe cele două dispozitive aparținând suspectului Wang Yan, judecătorul de drepturi și libertăți o apreciază ca fiind neîntemeiată”, se arată în încheierea instanței.
Wang Yan, suspect pentru mărturie mincinoasă
Judecătoarea Moroșanu admite în document că Wang Yan era urmărit penal pentru mărturie mincinoasă, dar consideră că măsura solicitată de DNA nu este justificată:
„O asemenea măsură nu justifică, în concret, producerea unei asemenea ingerințe în dreptul la viață privată al persoanei”, a reținut instanța.
Procurorii susțineau că Wang Yan a făcut declarații necorespunzătoare adevărului privind întâlniri-cheie din 2023 între Florian Coldea și Cătălin Hideg, precum și despre servicii de consultanță și intermediere prestate de Coldea.
Coldea, salvat în telefon sub nume conspirativ
Un element esențial al anchetei era faptul că Florian Coldea era salvat în telefonul lui Wang Yan sub un nume conspirativ – „Sorin Georgescu”, descoperire făcută de DNA după predarea telefoanelor.
Conform documentului citat de Gândul, Wang Yan a susținut în fața procurorilor că:
– „nu reține la ce anume făcea referire mesajul către Sorin Georgescu”;
– „nu își amintește conversațiile cu Sorin Georgescu (inculpatul Florian Coldea) privind datele de contact ale avocatului Rareș Dan”;
– „nu își amintește deplasarea la Călugăreni, la domiciliul martorului Cătălin Hideg”.
Argumentul-cheie al judecătoarei Moroșanu
În motivare, judecătoarea Raluca Moroșanu arată că: „O mare parte din aspectele cu privire la care se susține că martorul ar fi declarat mincinos nu au legătură cu obiectul cauzei, ci privesc pretinse relații dintre Wang Yan și numitul Coldea Florian sau societăți comerciale”.
Instanța mai arată că, dacă aceste relații ar fi relevante, ele pot fi probate prin alte mijloace: „Procurorul are posibilitatea de a le valorifica și proba cu alte mijloace de probă – înscrisuri, martori – iar nu prin percheziționarea telefoanelor mobile”.
„Ingerința ar fi excesivă”
Concluzia judecătoarei este explicită: „Ingerința în dreptul la viață privată a suspectului Wang Yan ar fi excesivă (…) percheziționarea telefoanelor mobile ale suspectului nefiind necesară”.
Ca urmare, cererea DNA a fost respinsă ca nefondată.
De la magistrat discret la „eroină” publică
După difuzarea documentarului Recorder și conferința de presă de la Curtea de Apel București, Raluca Moroșanu a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale nemulțumirii din sistemul judiciar, vorbind public despre presiuni, „teroare” și disfuncționalități grave din justiție.
Această expunere publică a fost urmată însă de o vizibilitate mediatică fără precedent, care a mutat disputa din spațiul editorial direct pe stradă.
Raluca Moroașnu, pe un panou publicitar, în mijlocul Bucureștiului
Sâmbătă dimineață, într-o intersecție extrem de circulată din București – Valea Cascadelor cu bulevardul Iuliu Maniu – pe un panou publicitar digital a apărut un titlu uriaș: „Scenă regizată din timpul conferinței Curții de Apel București. Publicația Recorder era înțeleasă cu judecătoarea Raluca Moroșanu și a filmat-o înainte de a întrerupe conferința de presă”.
Mesajul, preluat dintr-un articol publicat de site-ul Gândul, a rulat fără nicio mențiune că ar fi vorba de o opinie sau de o interpretare. Potrivit unei analize publicate de HotNews, publicitatea stradală ar fi fost comandată de compania media controlată de omul de afaceri Radu Budeanu, condamnat definitiv pentru corupție, după ce și-a recunoscut faptele în instanță.
Care era „dovada” presupusei înțelegeri?
Articolul promovat susținea că Recorder ar fi fost „înțeles” cu judecătoarea Moroșanu pentru că jurnaliștii au filmat-o înainte ca aceasta să ia cuvântul la conferința de presă.
Jurnalistul Recorder Alex Nedea a respins public acuzația: „Recorder a avut doi cameramani în sală, trimiși să ia cadre de atmosferă. În sală era o persoană în robă de judecător. Normal că a fost filmată. Nimeni nu anticipase ce urma să facă judecătoarea.”
Potrivit HotNews, nu există nicio probă care să susțină ideea unei înțelegeri între Recorder și magistrat, iar afirmația promovată pe panoul stradal se încadrează în zona de fake-news.
Cazul Raluca Moroșanu a devenit rapid mai mult decât o dispută punctuală. El expune tensiuni majore între justiție, presă, interese economice și mecanismele de influență din spațiul public.
Comentează