Premium
Franţa, Germania şi Italia, cele trei principale contributoare la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), au adoptat marţi o declaraţie comună privind garantarea unei exploatări viitoare a rachetelor din gamele Ariane 6 şi Vega-C, precum şi pentru a permite lansatoarelor micro şi mini să fie utilizate în numele ESA, informează AFP.
Acordul între cele trei ţări reafirmă principiul unei preferinţe europene pentru lansările instituţionale, realizate în beneficiul agenţiilor spaţiale naţionale şi europene, potrivit Agerpres.
''Finanţarea publică necesară pentru echilibrul exploatării instituţionale şi comerciale a Ariane 6 şi Vega-C va fi reexaminată pentru a ţine cont de evoluţia preţurilor de pe piaţă, a preţurilor instituţionale, a conjuncturii economice şi a evoluţiei economiei'', au afirmat într-o declaraţie comună miniştrii însărcinaţi cu proiecte spaţiale din cele trei ţări, Bruno Le Maire, Robert Habeck şi Adolfo Urso.
Declaraţia a fost publicată cu prilejul reuniunii celor 22 de state membre ESA marţi şi miercuri la Paris pentru a decide bugetul agenţiei pentru următorii trei ani şi speră în primul rând să dedice 3,2 miliarde de euro către lansatoarele spaţiale europene, condiţie a unui acces autonom al Europei în spaţiu.
Privată odată cu începerea războiului din Ucraina de lansatoarele ruse Soiuz şi confruntată cu amânarea pentru sfârşitul lui 2023 a primului zbor al rachetei Ariane 6, ESA a fost nevoită să apeleze la compania americană SpaceX în vederea lansării a două misiuni ştiinţifice.
Acordul prevede totodată o susţinere publică ''proporţională cu riscurile comerciale'' pentru lansatorul greu Ariane 6 şi racheta italiană Vega-C în vederea asigurării competitivităţii acestora pe termen lung.
Pentru cele trei ţări, această competitivitate presupune de asemenea o ''reflexie'' necesară asupra regulilor de distribuţie geografică. Potrivit acestor reguli, investiţiile oricărui dintre cele 22 de state membre ESA trebuie să se transforme în beneficii industriale echivalente pentru companiile sale.
De asemenea, având în vedere că Germania şi Franţa încearcă la rândul lor să dezvolte micro şi mini lansatoare spaţiale, cele trei ţări propun ca ESA să utilizeze aceste rachete de mici dimensiuni - deocamdată aflate în faza de dezvoltare - pentru a răspunde la o parte din nevoile sale.
Franţa, Germania şi Italia speră să obţină acordul tuturor statelor membre ESA până în decembrie 2023.
''Suntem foarte mulţumiţi de această declaraţie comună întrucât permite crearea condiţiilor'' pentru obţinerea unor finanţări satisfăcătoare destinate programelor de lansatoare cu prilejul conferinţei ministeriale, a precizat Daniel Neuenschwander, director pentru transport spaţial al ESA.
Declaraţia comună a celor trei state permite, în opinia sa, recunoaşterea ''interdependenţei acestora în programele unde au interese comune'', fie că este vorba despre Ariane 6, al cărei lider este Franţa, Vega-C, condusă de Italia, sau sosirea micro şi mini lansatoarelor promovate de Germania.
Cu prilejul reuniunii Consiliului Ministerial din Paris, ESA a discutat de asemenea viitoare misiuni şi majorarea bugetului, potrivit DPA.
În total, agenţia spaţială doreşte să obţină un buget pe trei ani de circa 18 miliarde de euro (22,6 miliarde de dolari) aprobat de cele 22 de state membre, sumă care va fi cu un sfert mai mare decât bugetul anterior.
Miercuri, agenţia plănuieşte totodată să anunţe numele candidaţilor selectaţi dintre cei peste 22.000 de aplicanţi pentru a intra în următorul an de pregătire pentru a deveni astronauţi. ESA este în căutarea unui număr de până la şase astronauţi pentru posturi permanente. În plus, doreşte să creeze o rezervde astronauţi.
La începutul reuniunii de marţi, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a subliniat importanţa călătoriilor spaţiale pentru securitate, precum şi pentru protecţia climei şi sustenabilitate. Datele obţinute din spaţiu ar putea fi folosite în scopul protecţiei mediului, a spus el.
Germania plănuieşte să continue contribuţia sa financiară semnificativă către proiectele ESA, a adăugat ministrul.
În cadrul reuniunii, Germania urmează să preia, de la Franţa, preşedinţia consiliul ESA pentru următoarea perioadă.
