Premium
Președintele PMP, Eugen Tomac, a câștigat procesul împotriva Departamentului pentru Românii de Pretudindeni. El a fost acționat în judecată de către instituție pentru o serie de sume plătite unor români din diaspora, premiați pentru promovarea și apărarea identității culturale și lingvistice.
În 2012, un control al Curții de Conturi a descoperit o serie de nereguli la instituția pe care a condus-o Tomac. Angajații Curții de Conturi au emis după control o decizie, datată 28.05.2012, care a fost contestată în instanță. În 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat în mod definitiv și irevocabil contestația. Astfel, acțiunea a fost admisă în parte și anulată în parte decizia din data de 28.05.2012 pentru măsurile nr. 2, 3, 4. În schimb, a fost menținută o altă măsură, cea care purta numărul 1, respectiv angajarea și plata în anul 2009 de cheltuieli cu premii în sumă de 42.970 de lei acordate unor membri ai comunității românești, pentru promovarea și apărarea identității culturale și lingvistice. În aceste condiții, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, devenit între timp Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, l-a chemat în judecată pe Eugen Tomac pentru angajarea și plata nelegală în anul 2009 de cheltuieli cu premii acordate unor membri ai comunităților românești din afara granițelor României. Această faptă ilicită s-ar fi făcut, conform Curții de Conturi, contrar prevederilor Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, potrivit cărora aceste persoane li se puteau acorda distincții, și fără respectarea condițiilor prevăzute în Legea nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, informează JustNews.ro.
Procesul a debutat mai întâi la Judecătoria Cornetu, care, în octombrie 2020, a pronunțat hotărârea în acest dosar:
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârât prin întâmpinare. Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – structură fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, conform art. 23 alin. (1) din HG nr. 137/2020) în contradictoriu cu pârâtul Eugen Tomac. În temeiul art. 9 din Codul de procedură civilă ia act că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Cornetu. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 27.10.2020.
Instanța a explicat că suma reținută prin decizia Curții de Conturi a fost evidențiată ca o estimare, acesta constituind un argument în plus în favoarea necesității unei motivări și dovediri a acțiunii în concret prin evaluarea întregii proceduri de acordare a finanțării. Mai mult, după cum se arăta în motivarea consemnată de rejust.ro, doar calitatea de secretar de stat a lui Eugen Tomac nu justifica vinovăția acestuia, în condițiile în care era responsabilitatea DRP să argumenteze și să dovedească modul concret în care fapta acestuia ar fi produs rezultatul păgubitor, cu atât mai mult cu cât atunci atribuțiile specifice funcției lui au fost delegate temporar unui alt secretar de stat.
Soluția Judecătoriei Cornetu a fost atacată cu apel, care s-a judecat la Tribunalul Ilfov. În februarie anul acesta, instanța a respins apelul DRP ca nefondat. A urmat apoi recursul, care s-a judecat la Curtea de Apel București. Chiar la primul termen de judecată, care s-a desfășurat luni, 5 decembrie 2022, instanța a decis să respingă recursul ca nefondat. Decizia este definitivă.
