Din Portugalia în Suedia, statele europene devin tot mai greu de guvernat, iar reformele economice tot mai dificil de pus în aplicare, dupa ce o criza financiara prelungita a lasat mostenire un peisaj politic fragmentat, cu guverne mai slabe si mai divizate, noteaza agentia Reuters, într-o analiza difuzata miercuri.
Sosirea unui val de refugiati si migranti, care încearca sa evadeze din calea conflictelor, represiunii si saraciei din Orientul Mijlociu, Asia si Africa, poate chiar sa amplifice aceste tendinte politice, alimentând popularitatea formatiunilor antiimigratie si subminând partidele de guvernamânt traditionale.
Centrul dreapta a fost beneficiarul electoral principal al crizei financiare din zona euro înainte de valul de migratie, dar se confrunta cu o presiune crescânda de a adopta discursul si politicile gruparilor eurosceptice de extrema dreapta revigorate.
'În pofida unei reveniri a cresterii economice - fragila în unele cazuri -, cererea pentru alternative politice este mai puternica decât oricând. Motorul principal este un deficit de încredere, nu doar în guverne, ci în elite în general', a explicat Tina Fordham, seful directiei de analiza globala al bancii americane Citi, care urmareste 'riscurile opiniilor publice' pentru investitori.
La alegerile desfasurate în acest an în Europa Occidentala, partidele de centru-dreapta care au aplicat politicile de austeritate au iesit învingatoare în cele mai multe cazuri, cu exceptia Greciei, dar au fost adesea slabite de pierderea de voturi si mandate.
Cu toate acestea, alegerile de luni în Canada si cele care vor avea loc duminica în Polonia (daca, în acest al doilea caz, sondajele se vor confirma la urne) arata ca succesul economic nu este în mod necesar recompensat politic. În schimb, îngrijorarea legata de imigratie întrece, în multe tari, economia ca motor al comportamentului electoral.
Erodarea nivelului ridicat de sustinere pentru cancelarul german conservator Angela Merkel pe fondul crizei refugiatilor, ca si sprijinul public în crestere în favoarea presedintei Frontului National în Franta, Marine Le Pen, ilustreaza aceasta tendinta.
Un studiu academic, care a analizat 800 de scrutinuri electorale desfasurate în ultimii 140 de ani dupa perioade de crize financiare, în 20 de state cu economii avansate, pune la dispozitie un context istoric al polarizarii politice si erodarii sistemelor cu doua partide dominante, tendinte vizibile în Europa post-criza de astazi.
Studiul, realizat de institutul IFO din Munchen si intitulat 'Going to Extremes: Politics after Financial Crisis, 1870-2014', arata cum convulsiile bancare din trecut au condus la guverne slabe, ceea ce a îngreunat si mai mult rezolvarea crizelor.
'Descoperirea noastra principala este aceea ca incertitudinea politica creste puternic dupa crize financiare, când majoritatile guvernamentale se micsoreaza si polarizarea se accentueaza', scriu autorii Manuel Funke, Moritz Schularick si Christoph Trebesch.
'Dupa o criza, votantii par sa fie în mod special atrasi de retorica politica a extremistilor de dreapta, care arunca adeseori vina pe minoritati sau straini', adauga ei.
În medie, partidele de extrema dreapta au primit cu 30% mai multe voturi în primii cinci ani dupa o criza financiara, demonstreaza datele statistice.
Dupa crize financiare, votantii sunt atrasi sistematic de retorica politica de extrema dreapta, frecvent cu tendinte nationaliste sau xenofobe, spun autorii mentionati. Fragmentarea politica îngreuneaza exercitarea guvernarii si, de obicei, protestele de strada se amplifica dramatic.
Coincidenta sosirii celui mai mare val de refugiati de dupa Al Doilea Razboi Mondial cu o relansare lenta din criza datoriilor în zona euro face cu atât mai probabile aceste tendinte acum, chiar daca protestele de masa au fost deocamdata limitate de apatia politica si de individualismul în crestere.
În statele principale afectate de criza, Spania, Portugalia si Grecia, stânga radicala a crescut din 2010 mai mult decât extrema dreapta, în principal din cauza tabuurilor ramase din perioadele de guvernare fascista. Însa si în aceste tari, partidele care au dominat scena politica timp de decenii sunt în recul, ceea ce îngreuneaza formarea de coalitii si ridica perspectiva unor cabinete minoritare instabile.
În Portugalia, coalitia de centru-dreapta nu a reusit sa obtina majoritatea în scrutinul din aceasta luna, iar socialistii, care a obtinut doar un câstig minor, exploreaza posibilitatea unei aliante cu comunistii si partidele stângii radicale pentru a prelua guvernarea.
În Spania, Partidul Popular pare ca nu va obtine majoritatea la scrutinul din 20 decembrie, dar s-ar putea agata totusi de o guvernare minoritara fragila, data fiind slabiciunea Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE).
În Suedia, premierul socialist Stefan Lofven conduce un guvern minoritar instabil dependent de partidele de centru-dreapta, care s-au retras dintr-un pact bugetar cu executivul în aceasta luna, dar nu se vor alia cu Democratii Suedezi, extrema dreapta, pentru a-l demite.
Finlanda, pe de alta parte, are la conducere o coalitie instabila, în care populistii antiimigratie profita de rolul de partener secundar la guvernare pentru a cere înasprirea politicilor fata de refugiati.
Ca o regula, vulnerabilitatea multor guverne europene le va îngreuna obtinerea acceptarii sociale pentru integrarea unui mare numar de refugiati, marind probabilitatea unor ciocniri cu parteneri din UE în legatura cu împartirea poverii financiare si umane.
'La un an de la începutul unui nou ciclu politic, UE si membrii sai sunt din nou în postura de pompieri', sustine Janis Emmanouilidis, director de studii la Centrul de Politici Europene de la Bruxelles.
Le lipseste capitalul politic pentru a întreprinde reforme îndraznete ale zonei euro sau ale politicilor de azil si imigratie, pe care multi experti le considera necesare. În schimb, maximumul ce se poate astepta de la Uniunea Europeana pentru urmatorii câtiva ani este o politica reactiva, de navigare tatonanta printre probleme, afirma acelasi expert în analiza Reuters.
Comentează