Europa se află într-un moment crucial al istoriei sale recente, confruntându-se cu o dilemă fundamentală privind apărarea și securitatea. În timp ce relațiile cu Statele Unite se deteriorează rapid, majoritatea țărilor europene nu par pregătite să își asume singure responsabilitatea pentru apărarea continentului.
Un studiu realizat de Consiliul European pentru Relații Externe arată o prăbușire dramatică a încrederii europenilor în SUA, doar 16% dintre europeni mai considerând Statele Unite un aliat, notează Digi24.
Și astfel, ajungem în fața unei întrebări fără răspund. Dacă țările care încă au încredere în NATO și în SUA, de ce nu investesc mai mult pentru apărarea lor?
Reticența față de reînarmare
Italia este un exemplu elocvent al acestui paradox. În ciuda conștientizării că sub conducerea lui Donald Trump, SUA nu mai sunt un partener de încredere, italienii refuză să mărească cheltuielile pentru apărare.
În 2024, Italia a alocat doar 1,54% din PIB pentru apărare, mult sub pragul de 2% pe care se angajase să-l atingă în urmă cu un deceniu.
Sondajele arată că 57% dintre italieni se opun unei astfel de creșteri, iar majoritatea nu cred că intensificarea cheltuielilor pentru apărare va adresa amenințările cu care se confruntă țara. De altfel, chiar și în fața unui context geopolitic incert, Italia nu pare să vrea să-și înlocuiască dependența de protecția americană cu un plan propriu de securitate.
Franța, care și-a promovat în mod activ ideea de autonomie strategică încă din mandatul lui Emmanuel Macron, se află și ea într-o poziție fragilă. Bugetul pentru apărare al Franței a crescut semnificativ, de la 32 de miliarde de euro în 2017 la 47 de miliarde de euro în 2024, dar, în ciuda acestui avans, populația franceză nu pare entuziasmată de viitorul militar al Europei.
Popularitatea lui Macron a scăzut dramatic, iar viitorul politic al Franței este incert, în special pe fondul ascensiunii extremei drepte, reprezentată de Jordan Bardella, care promite o continuare a reînarmării, dar se opune implicării directe în conflictul din Ucraina.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare în fața amenințării rusești
În contrast, în Europa de Est, țările care se confruntă direct cu amenințările Rusiei au ales să investească semnificativ în capacitățile lor de apărare. De exemplu, Polonia a anunțat că va aloca 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, iar țările baltice au promis să ajungă la 5%.
Aceste state sunt extrem de pro-americane și consideră că o apărare puternică și implicarea constantă a SUA în NATO sunt esențiale pentru securitatea lor. În această zonă, reînarmarea este văzută mai degrabă ca o măsură de protecție față de Rusia și nu ca o alternativă la alianța cu Statele Unite.
Cu amenințarea în coastă
În sudul Europei, țări precum Spania și Italia se tem de costurile reînarmării și de impactul economic al unor planuri comune de apărare la nivel european. Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a declarat recent că nu crede că Rusia reprezintă o amenințare iminentă pentru Peninsula Iberică, subliniind că forțele ruse nu vor ajunge niciodată până la Pirinei.
În ciuda acestui raționament, există un risc real ca o eventuală agresiune rusească în estul Europei să dărâme credibilitatea Uniunii Europene ca actor de securitate, iar guvernele din sud se tem că orice plan de apărare european va favoriza industriile din Germania și Franța, în timp ce țările lor vor suporta cele mai mari costuri.
Căutând o soluție
Una dintre soluțiile avansate de politicienii germani pentru a depăși aceste tensiuni economice și geopolitice este crearea unui fond de apărare european comun, care să permită stimularea economiilor prin investiții în sectorul militar.
Germania, cu un fond special de 1 trilion de euro pentru apărare, încearcă să prezinte reînarmarea nu doar ca o necesitate de securitate, dar și ca o oportunitate economică. Totuși, această abordare ar putea întâmpina opoziția statelor din sudul Europei, care se tem că ar putea fi nevoite să contribuie disproporționat la un astfel de proiect.
Comentează