Premium
Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanță, salarii și hârtii, spune europarlamentarul Victor Negrescu: „Mai exact, aproape 10% din fonduri sunt cheltuiți pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent”.
„Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanță, salarii și hârtii. Mai exact, aproape 10% din fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt cheltuiți pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent sau pentru care există deja studii realizate anterior cu fonduri europene ori cu sprijinul organizațiilor internaționale”, arată eurodeputatul PSD Victor Negrescu.
Social-democratul îi acuză pe guvernanți că „inventează condiționări, precum înghețarea pensiilor și a salariilor, creșterea taxelor și creșterea vârstei de pensionare”.
„Dacă actualii guvernanți tot inventează condiționări pentru PNRR, precum înghețarea pensiilor și a salariilor, creșterea taxelor și creșterea vârstei de pensionare, poate se gândesc să condiționeze fondurile de folosirea lor corectă și transparentă. Fiecare ministru să semneze pentru reformele și proiectele propuse iar dacă ele nu se realizează sau nu dau niciun rezultat să dea banii înapoi, în frunte cu cei care au coordonat tot procesul. Cred că ar fi un demers apreciat. Organizațiile patronale nu sunt mulțumite pentru că PNRR nu oferă niciun sprijin pentru IMM-uri, sindicatele sunt nemulțumite de reformele anti-sociale propuse, organizațiile de mediu vorbesc de un dezastru ecologic și o oportunitate ratată, organizațiile neguvernamentale reclamă lipsa de măsuri pentru sprijinirea tinerilor și seniorilor, și lista de nemulțumiri continuă. Guvernanții ne spun că nu puteau să îi mulțumească pe toți dar mă întreb pe cine mulțumește acest PNRR în afară de anumiți consultanți apropiați lor”, conchide Negrescu.
România ar primi, prin PNRR, 14,248 miliarde de euro sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde de euro sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde de euro.
