Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă cere desființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, după ce președintele instituției, Alexandru Florian, a solicitat autorităților autosesizarea în baza OUG 31/2002, lege care interzice promovarea simbolurilor fasciste, antisemite sau xenofobe.
Reacția Institutului a venit în urma interpretării, în Catedrala Mântuirii Neamului, a unui cântec pe versurile poetului Radu Gyr, fost propagandist al Mișcării Legionare. Momentul artistic a declanșat o puternică dezbatere publică între mediile civice, istorice și politice.
Șoșoacă: „Institutul Elie Wiesel este antiromânesc. Florian, trădătorul neamului românesc!”
Președinta Partidului S.O.S. România a reacționat vehement pe pagina sa de Facebook, acuzând Institutul „Elie Wiesel” de „terorism intelectual și ideologic” și cerând arestarea directorului Alexandru Florian.
„Institutul antiromânesc Elie Wiesel cere prin vocea iudei antiromâne Florian pedepsirea corului de copii Tronos Junior pentru interpretarea la Catedrala Mântuirii Neamului a acestui cântec patriotic. Solicit desființarea institutului care mănâncă bani publici pentru a distruge România și a perora numai minciuni despre neamul nostru!”, a scris Șoșoacă.
Europarlamentarul a continuat cu un apel direct la populație:
„Nu vă mai fie frică! Luați odată atitudine! Florian la pușcărie! Ia-ți labele de pe România, poporul român, ortodoxie și Catedrala Mântuirii Neamului!”
Contextul: scandalul Radu Gyr și reacțiile oficiale
Controversa a izbucnit după ce, în timpul unui eveniment religios din Catedrala Națională, un cor de copii a interpretat o melodie bazată pe versurile lui Radu Gyr, autor considerat „poet al închisorilor comuniste”, dar și fost ideolog al Mișcării Legionare.
Președintele Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a cerut autosesizarea instituțiilor abilitate pentru aplicarea legislației privind promovarea ideologiilor fasciste, potrivit OUG 31/2002.
În replică, mai multe voci naționaliste au denunțat acțiunile institutului, acuzându-l de „cenzură culturală” și „represiune a memoriei naționale”.
În centrul dezbaterii: libertatea de exprimare vs. limitele memoriei istorice
Cazul a reaprins disputa privind frontiera dintre libertatea de expresie și apologia unor simboluri controversate din istoria României. În timp ce unii consideră interpretarea poeziilor lui Radu Gyr o formă de cinstire a „martirilor comunismului”, alții o văd ca pe o tentativă de reabilitare indirectă a ideologiei legionare.
Comentează