Premium
Sondajul arată o atitudine mai rece față de aderarea Georgiei și a unor state din Balcanii de Vest și opoziția față de admiterea Turciei
Potrivit unui sondaj, europenii sunt în general deschiși la ideea aderării Ucrainei la UE, în ciuda costurilor și riscurilor, dar sunt în cel mai bun caz reticenți cu privire la extinderea potențială a blocului comunitar pentru a cuprinde și Georgia și țările din Balcanii de Vest, relateaza The Guardian citat de Rador Radio Romania.
Comisia Europeană a recomandat, luna trecută, începerea tratativelor oficiale de aderare cu Ucraina și cu R. Moldova. Cei 27 de șefi de guvern ai UE urmează să discute această propunere la un summit de la Bruxelles, săptămâna aceasta – deși premierul Ungariei, Viktor Orbán, a spus în repetate rânduri că se opune deschiderii negocierilor cu Kievul.
Neluată în seamă mult timp, extinderea a devenit o prioritate urgentă a UE de când Rusia și-a lansat războiul împotriva Ucrainei. În noiembrie, Comisia a susținut, de asemenea, tratativele de aderare cu Bosnia și Herțegovina – de vreme ce Sarajevo este pregătit – și a recomandat ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat luni că ar fi „devastator” pentru Kiev și UE dacă summit-ul nu ar sprijini începerea tratativelor de aderare. „Nu îmi pot imagina... nici nu vreau să vorbesc despre consecințe”, a spus Kuleba.
Sondajul realizat în șase state membre ale UE, pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a dezvăluit un sprijin considerabil pentru candidatura Ucrainei și, într-o măsură mai mică, cele ale Moldovei și Muntenegrului, dar și preocupări profunde economice și de securitate.
Cu toate acestea, a existat o opoziție larg răspândită față de eventuala aderare a Turciei în special, precum și un răspuns marcant reticent față de perspectiva ca Albania, Bosnia, Georgia, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia să se alăture.
În timp ce summit-ul de săptămâna aceasta se va concentra pe căile de aderare pentru Ucraina și pentru alții, dezbaterea despre cum să se realizeze exact acest lucru „abia a început”, a spus Piotr Buras, cercetător senior de politici la ECFR, care a cerut o „cronologie concretă” pentru aderare.
„Retorica geopolitică de la Bruxelles maschează preocupările profunde ale statelor membre cu privire la potențialele consecințe ale extinderii și scepticismul larg răspândit cu privire la capacitatea UE de a absorbi noi membri”, a spus Buras.
Un calendar ar oferi spațiu pentru reformele interne ale UE, ar construi reziliența și ar arăta publicului de ce extinderea este esențială, a spus el. Engjellushe Morina, un alt membru senior al ECFR, a declarat că summit-ul ar putea fi „cel mai important din istoria recentă a UE”.
Sondajul a constatat că sprijinul pentru intrarea Ucrainei este cel mai mare în Danemarca (50%) și Polonia (47%), cu opinii împărțite în România (32% pentru, 29% împotrivă), Germania (37% pentru, 39% împotrivă) și Franța. (29% pentru, 35% împotrivă). Austria s-a opus în proporție de 52%.
Cu toate acestea, 45% dintre respondenți au fost îngrijorați că aderarea Ucrainei ar avea un impact negativ asupra securității UE, față de 25% care au considerat că o va spori, în timp ce 39% au considerat că intrarea Kievului ar afecta negativ securitatea țării lor.
Mulți europeni nu au văzut niciun beneficiu economic prin aderarea Ucrainei. În timp ce 43% dintre respondenții din Polonia și 37% din România au văzut un impact pozitiv pentru economia UE, 54% din Danemarca și 46% din Austria au preconizat un anumit cost.
Au existat și temeri cu privire la impactul extinderii asupra puterii politice a UE în lume. Polonia și Danemarca au fost cele mai optimiste în acest sens, 43% și 35% dintre cetățeni crezând că aderarea Ucrainei ar avea un impact pozitiv.
Cu toate acestea, în Austria (42%) și Germania (32%), opinia cea mai răspândită a fost că aderarea Ucrainei ar reduce puterea politică a UE în lume, în timp ce respondenții din Franța și România au fost împărțiți mai egal.
ECFR a identificat o divizare clară între „vechile” și „noile” state membre UE pe principiul mai larg al extinderii. Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) au fost cei mai predispuși să considere că UE nu ar trebui să admită noi membri.
În schimb, în România o majoritate (51%), iar în Polonia o pluralitate (48%), consideră că UE ar trebui să caute să se extindă. Danemarca a ieșit oarecum din rând dintre „vechile” state membre, doar 37% opunându-se unei extinderi imediate.
Sondajul a constatat o opoziție puternică față de posibilitatea ca Turcia să adere la UE, 51% dintre cei chestionați din cele șase țări s-au opus ideii și mai puțin de unul din cinci respondenți a susținut un proces de avansare a aderării Turciei.
De asemenea, europenii s-au arătat reticenți ca Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia să devină state membre, cu mai puțin de 30% de sprijin pentru cele opt țări.
Sprijinul pentru aderare a fost cel mai slab pentru Kosovo, 20% spunând că ar trebui să poată adera și 37% spunând că nu ar trebui, Albania (24% pentru, 35% împotrivă), Serbia (25% pentru, 35% împotrivă) și Georgia ( 25% pentru, 31% împotrivă).
Opiniile au fost mai egal împărțite cu privire la Macedonia de Nord (26% pentru, 27% împotrivă) și Bosnia și Herțegovina (28% pentru, 29% împotrivă), în timp ce a existat sprijin pentru Moldova (30% pentru, 28% împotrivă) și Muntenegru (30 % față de 25%) pentru aderarea la UE.
