Unele țări din Europa iau măsuri ferme în fața crizei energetice care a lovit continentul, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Însă problema e mult mai amplă, având în vedere și competiția dintre UE și SUA pe plan economic. Europa are 140.000 de reglementări – declarație care îi aparține cancelarului german Friederich Merz, după cum a sesizat europarlamentarul Cristian Terheș. „E nevoie să ne întoarcem înapoi exact la fundamentul și baza proiectului european”, spune Terheș, care susține că e nevoie de un proces de dereglemntare în acest sens.
Comparație între SUA și Europa
„Până în 2008 PIB-ul SUA era aproape similar cu cel al UE, UE era puțin în spatele Statelor Unite. Din 2008 PIB-ul Americii urcă până la cer, în timp ce al Europei abia se chinuie să meargă înainte. Chiar am văzut o declarație recentă a cancelarului german Friedrich Merz, în care spunea că Europa are astăzi 140.000 de reglementări. Și spunea că e nevoie să se înceapă un proces de dereglementare ca să poți să lași lucrurile să meargă liber în economie. Sunt de acord cu lucrul acesta. E nevoie să ne întoarcem înapoi exact la fundamentul și baza proiectului european, unde să ai o piață liberă, astfel încât capitalul, oamenii și locurile de muncă să circule libere, să se aducă prosperitate peste tot în Europa”, a spus europarlamentarul Cristia Terheș, la postul de televiziune Transilvania Plus.
Cristian Terheș nu susține propunerile venite din partea unor formațiuni politice, care au venit cu planuri privind unele subvenții în acest sens, ci cu măsuri mai simple.
„Ideea că statul trebuie să-și ajute cetățenii într-un moment de criză energetică e o păcăleală: tu îți muți banii dintr-o parte în alta. Statul nu trebuie să ofere ajutor într-un astfel de moment unor cetățeni, statul poate să facă foarte simplu o acțiune economică: renunță la accize. E absurd să dai ajutor: cum îi găsești pe cei la care trebuie să le dai ajutor?! Cum îi identifici? Doar să vă gândiți câte hârtii trebuie să faci, e o nebunie. Statul poate foarte bine să vină să spună: oameni buni, am constatat că a crescut prețul barilului la petrol, în momentul acesta scădem accizele cu 15-20%. Și în felul acesta tu ca stat colectezi la fel accize, pentru că ție implicit îți urcă prețul la benzină / motorină, dar tu cu o acciză mai mică la final strângi la fel acciza ca și acum, dar nu îți urcă atâta prețul combustibilului”, a punctat Terhreș.
Terheș: „Nu poți să duci război fără combustibil”
„Noi birocratizăm și complicăm un proces care putea să fie foarte simplu de la început. Europa are resurse. România are resurse. Suntem țara din Europa care are gaz, petrol, credeți că întâmplător Germania nazistă a dorit să-și pună stăpânire în Europa? Naziștii și-au pus ochii și pe Iran, pentru că aveau combustibil și-n perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Nu poți să duci război fără combustibil. România are și petrol și gaz. Ce ducem lipsă? Nu-i tehnologie. Și o clasă politică pragmatică și profesionistă, care să pună interesul țării pe primul loc și să știe să navigheze”, a concluzionat Terheș.
Prețurile petrolului au crescut din nou cu 5%, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu
Prețurile petrolului au crescut, miercuri, din nou influențate de războiul din Orientul Mijlociu. Conflictul continuă să paralizeze Strâmtoarea Ormuz, o rută crucială de transport pentru hidrocarburi, în apropierea căreia trei nave au fost din nou lovite.
După ce a scăzut marți, în urma declarațiilor liniștitoare ale lui Donald Trump și a perspectivei eliberării rezervelor strategice de țiței ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), prețul barilului de Brent din Marea Nordului era de 5,05% în jurul orei 9:40 GMT (10:40 la Paris), ajungând la 92,23 dolari, potrivit Le Figaro,
Echivalentul său american, barilul de West Texas Intermediate, a câștigat 5,91%, ajungând la 88,38 dolari.
Războiul din Orient rămâne un aspect central în determinarea valorii petrolului. Pe de o parte SUA au anunțat că loviturile aeriene lansate marți de Statele Unite și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul războiului, dar și că elimină mine marine din Strâmtoarea Ormuz.
Anterior, Donald Trump a afirmat că războiul cu Iran se apropie de final, însă Garda Revoluționară Islamică a replicat, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul” și că în cazul continuării acțiunilor ofensive, Teheranul va bloca Strâmtoarea Orrmuz: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
Guvernatorul Băncii Franței se opune subvențiilor publice pentru combustibil
Inclusiv Guvernatorul Băncii Franței se opune acordării de subvenții publice pentru acoperirea majorării prețurilor la combustibil. „Nu mai avem bani”, a fost avertismentul guvernatorului.
Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a lansat un avertisment dur privitor la solicitările unor politicieni în legătură cu reducerea efectelor scumpirilor din stațiile de carburanți, potrivit Le Figaro.
„Noi, francezii, nu mai avem bani”, a spus guvernatorul, miercuri, în timpul unui interviu acordat postului de radio RTL.
El a mai spus că orice subvenție îi va afecta în viitor pe toți francezii.
„Dacă vom crește și mai mult deficitele și datoria, acest lucru îi va penaliza pe francezi înșiși. Aceasta se traduce printr-o creștere a ratelor dobânzilor pe termen lung. (...) Și asta este rău pentru francezii cu ipoteci”, a adăugat François Villeroy de Galhau.
Pe măsură ce prețurile petrolului cresc vertiginos, opoziția din Franța a solicitat măsuri de urgență. Unii politicieni vorbesc despre o reducere a taxelor, alții solicită înghețarea prețurilor la combustibil.
Șefa Comisiei Europene: „Decizia de a renunța la energia nucleară a fost o greșeală strategică”
Decizia de a reduce ponderea energiei nucleare în mixul de producție a energiei electrice în Uniunea Europeană a fost o greșeală strategică, având în vedere că blocul nu este nici producător de petrol, nici de gaze, a afirmat marți Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
„Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere, și consider că a fost o greșeală strategică din partea Europei să renunțe la o sursă fiabilă și accesibilă de energie cu emisii reduse”, a afirmat ea într-un discurs susținut la un eveniment dedicat energiei nucleare, organizat la Paris, potrivit Reuters.
UE se baza pe energia nucleară pentru o treime din energia electrică în 1990, iar acum ponderea acesteia este de doar aproximativ 15%, a spus ea.
Uniunea Europeană își propune să stimuleze dezvoltarea reactoarelor nucleare mici, pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili importați, a adăugat ea.
„Asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa dorește să facă parte din acest proces”, a declarat von der Leyen, anunțând o garanție de 200 de milioane de euro din partea UE pentru a stimula investițiile în dezvoltarea reactoarelor modulare mici.
Banii vor proveni din Sistemul de comercializare a emisiilor al UE, a spus ea.
„Vrem ca această nouă tehnologie să fie operațională până la începutul anilor 2030”, a spus ea.
Von der Leyen a afirmat că creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie cauzată de războiul din Orientul Mijlociu a fost o „amintire dură” a vulnerabilității Europei ca importator de combustibili fosili și a subliniat importanța creșterii producției de energie din surse regenerabile și reactoare nucleare.
UE analizează plafonarea preţului gazelor în contextul războiului din Iran
Uniunea Europeană analizează posibilitatea plafonării preţului gazelor, în cadrul unui pachet mai amplu de măsuri destinat reducerii influenţei acestui combustibil asupra preţurilor energiei electrice şi protejării consumatorilor de volatilitatea extremă, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
Cotaţiile futures la gaze în Europa au crescut semnificativ din cauza războiului din Orientul Mijlociu, arătând încă o dată cât de expus este continentul la pieţele globale ale energiei. Însă, încă dinainte ca preşedintele american Donald Trump să lanseze atacul asupra Iranului, Europa se gândea cum să reducă preţurile la gaze, pentru a evita închiderea mai multor fabrici din cauza creşterii costurilor.
"Este crucial să reducem impactul costurilor atunci când gazul stabileşte preţul energiei electrice", le-a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg. Alte măsuri analizate includ o mai bună utilizare a acordurilor de achiziţie a energiei electrice şi a contractelor pentru diferenţă, măsuri de ajutor de stat, precum şi subvenţionarea preţurilor la gaze, a spus von der Leyen.
Şefii de stat şi de guvern din UE se vor întâlni săptămâna viitoare şi urmează să ceară acţiuni mai concrete pentru a reduce preţurile pe termen scurt. În timpul crizei energetice din 2022-2023, blocul comunitar a introdus o plafonare de urgenţă a preţului gazelor, chiar dacă măsura nu a fost pusă în aplicare. Deşi preţurile la gaze au crescut brusc de la începutul conflictului iranian, acestea rămân mult sub nivelurile maxime atinse în timpul crizei energetice.
"Orice formă de plafonare sau subvenţie a preţului gazelor ar fi extrem de contraproductivă pentru Europa. Scăderea artificială a preţului gazelor ar stimula cererea pentru această marfă rară sau scumpă, agravând situaţia şi provocând un cost uriaş pentru finanţele publice", a declarat Simone Tagliapietra, analist la centrul de reflexie Bruegel din Bruxelles.
La bursa de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă la gaze în Europa, cotaţiile futures au crescut miercuri cu 6,1%, tranzacţionându-se peste 50 de euro pe megawatt-oră în jurul orei 10:41 a.m. Comparativ, la începutul acestei săptămâni, cotaţiile au ajuns aproape la 70 de euro.
Comentează