Eurostat a publicat datelor conform cărora România este, în prezent, țara europeană cu cel mai mare număr de cetățeni plecați peste hotare. Potrivit cifrelor instituției, peste 3 milioane de români trăiesc legal în statele Uniunii Europene (UE).
În realitate, numărul este considerabil mai mare, dacă luăm în calcul românii care nu apar în evidențele oficiale. Vorbim despre o migrație masivă, construită în ani, care a schimbat profund structura demografică a țării.
Unde au ales românii să spună că este "acasă"
Migrația românilor capătă, în ultimii ani, o nouă direcție. După decenii în care Spania și Italia au fost principalele destinații, tot mai mulți aleg să plece mai departe. Scumpirile accelerate, chiriile greu de suportat și nesiguranța financiară îi determină să își caute un nou început. Germania și Marea Britanie apar tot mai des pe hartă ca opțiuni mai stabile, cu șanse mai clare de integrare.
Germania se numără printre țările care au atras, recent, cei mai mulți români. Printre ei se află și familia Tăut.
„Găsesc, într-adevăr, în Biserică, o a doua casă. Foarte mulți dintre românii din Germania nu vorbesc, din păcate, limba germană și atunci peste săptămână, când suntem plecați la muncă este destul de complicat să vorbești cu cineva și găsești în biserică, duminica, un răgaz în care să-ți mai plângi oful, să te mai bucuri de ceva de acasă”, a transmis Radu Tăut, preotul comunității din Bayreuth.
Mult timp, comunitatea românească din regiunea Bayreuth–Hof a funcționat fără un preot, deși numără astăzi peste 5.000 de persoane. Situația s-a schimbat odată cu implicarea lui Radu Tăut, care a reușit să obțină sprijinul preoților catolici din zonă.
„Încercăm să facem activități pe care eu le făceam când eram copil pentru ca cei de aici, chiar dacă mulți dintre ei n-au fost niciodată în România, mulți dintrei ei vorbesc cu greu limba română și de când vin la biserică se străduie din ce în ce mai mult să vorbească cu ceilalți copii”, a mai spus Andreea Tăut, preoteasa comunității din Bayreuth, potrivit stirileprotv.ro, scrie b1tv.ro.
Migrația românilor spre Europa Centrală și de Vest s-a intensificat vizibil în ultimul deceniu. Ungaria și germania, tot mai căutate
Germania se află în topul preferințelor. Numărul românilor stabiliți aici s-a dublat, de la aproximativ 450.000 la peste 900.000, conform datelor Oficiul Federal de Statistică. Chiar și aceste cifre sunt incomplete, pentru că nu îi mai includ pe românii care au dobândit cetățenia germană. O economie solidă, locuri de muncă stabile și salarii mai mari explică de ce Germania rămâne o destinație atractivă.
Nu toți românii aleg însă Vestul îndepărtat. Tot mai mulți se îndreaptă și către Ungaria, unde comunitatea românească a crescut cu aproape 30% în ultimii ani. În 2025, numărul românilor stabiliți aici a depășit pragul de 70.000. Apropierea de România și un ritm de viață mai calm sunt argumente tot mai convingătoare.
„Ne-a plăcut foarte mult zona, am început să ne plimbăm pe aici pe dealuri și am zis hai să căutăm o casă de vânzare. Am putea să trăim aici? Da, da, am putea, de ce nu. Ne-a plăcut liniștea”, a declarat o româncă.
Un rol important l-a avut și infrastructura rutieră a Ungariei, bine pusă la punct. Distanța redusă și drumurile rapide îi permit să ajungă în România în doar câteva ore, fără a simți că s-a rupt de casă.
Noul trend. Românii încep, încet, să se întoarcă acasă
Migrația rămâne unul dintre cele mai puternice fenomene care definesc România de astăzi. Cu aproximativ 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc legal în alte state ale Uniunii Europene, țara noastră se află în continuare printre statele cu cele mai mari diaspore, potrivit datelor Eurostat. Dimensiunea acestui număr reflectă ani întregi de plecări și decizii luate din nevoia unui trai mai bun.
În paralel, începe să se vadă tot mai clar și un trend de întoarcere. Tot mai mulți români aleg să revină în țară, cel puțin pentru o perioadă. Doar anul trecut, aproape 220.000 de persoane s-au întors, fie definitiv, fie pentru a testa din nou viața în România.
Chiar și așa, balanța rămâne instabilă. În timp ce unii se întorc, alții continuă să plece, atrași de stabilitatea financiară și de perspectivele din afara granițelor. Rezultatul este o diasporă care, în ansamblu, își păstrează dimensiunea, aflată permanent între speranța revenirii și realitatea economică.
Comentează