Premium
Şeful Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut că grupul său de mercenari se confruntă cu dificultăţi în Ucraina şi că în curând îşi va "reduce" dimensiunile, pe fondul dovezilor tot mai numeroase că influenţa sa politică la Kremlin se diminuează, relatează The Guardian, citat de news.ro.
"Numărul unităţilor Wagner va scădea şi, de asemenea, nu vom mai putea îndeplini sfera de sarcini pe care am dori să o îndeplinim", a declarat Prigojin unui grup de bloggeri pro-război şi jurnalişti ai presei de stat reuniţi miercuri într-o cazarmă militară din estul Ucrainei.
"Aţi auzit cu toţii că recrutarea de deţinuţi pentru rândurile noastre a încetat", a adăugat Prigojin.
Silenzio stampa
Comentariile fondatorului Wagner vin după un anunţ recent potrivit căruia grupul de mercenari nu va mai recruta deţinuţi din închisori pentru a lupta în război, punând capăt unei campanii de luni de zile în care Wagner a înrolat aproximativ 40.000 de condamnaţi care îşi ispăşeau pedepesele în închisorile ruseşti.
Oligarhul rus nu a oferit nicio explicaţie pentru declararea încheierii campaniei de recrutare, dar observatorii spun că această mişcare face parte din reacţia tot mai puternică împotriva sa din partea serviciilor de securitate ruseşti, scrie The Guardian.
Prigojin, care s-a îmbogăţit oferind servicii de catering pentru armata rusă şi care anul trecut a recunoscut că a fondat grupul Wagner după ce ani de zile a ascuns aceasta, şi-a asumat un rol din ce în ce mai proeminent în război, pe măsură ce trupele sale au fost angajate în unele dintre cele mai dure bătălii ale Rusiei în estul Ucrainei.
Luna trecută, Grupul Wagner, care acum este alcătuit în mare parte din condamnaţi, a capturat oraşul ucrainean Soledar, primul câştig teritorial al Moscovei obţinut din vară şi până acum.
Wagner a fost, de asemenea, în prim-planul luptei de luni de zile pentru a cuceri oraşul vecin Bahmut, o bătălie despre care Prigojin a declarat miercuri că "nu merge atât de repede" pe cât şi-ar dori.
În conflict cu elita de la Kremlin
Într-o critică prea puţin voalată la adresa Ministerului rus al Apărării, Prigojin declarase că "birocraţia militară oribilă" a împiedicat Wagner să cucerească Bahmut până la sfârşitul anului. "Alte unităţi nu dau dovadă de activitatea pe care ar trebui să o arate. Dacă ar fi existat trei-cinci grupuri ca Wagner, ne-am fi băgat deja picioarele în fluviul Nipru", a spus el.
De la începutul războiului, Prigojin a intrat în mod repetat în conflict cu conducerea armatei, inclusiv cu şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, şi cu ministrul apărării, Serghei Şoigu. Dorinţa sa de a se confrunta cu instituţia apărării l-a catapultat în atenţia publică devenind o figură apreciată în rândul ultranaţionaliştilor ruşi, pro-război, care au criticat în mod similar conducerea armatei.
S-a închis robinetul de prizonieri
Cu toate acestea, există tot mai multe semne că Kremlinul a luat măsuri pentru a limita ceea ce consideră că este influenţa politică excesivă a oligarhului. Luna trecută, Rusia l-a numit pe Gherasimov în funcţia de comandant general al războiului din Ucraina, înlocuindu-l pe Serghei Surovikin, despre care se crede că este un aliat apropiat al lui Prigojin, notează The Guardian.
Mai multe grupuri pentru drepturile omului au raportat că Ministerul Apărării a preluat acum rolul lui Prigojin de a recruta deţinuţi - privând efectiv grupul de principala sa sursă de forţă de muncă.
Greșelile lui Prigojin
"Prigojin nu duce lipsă de duşmani", a declarat Tatiana Stanovaya, director al firmei de analiză politică R.Politik. "Atacurile omului de afaceri asupra oficialilor, deputaţilor şi partidelor politice nu i-au câştigat nicio favoare în cadrul elitei, care consideră că autonomia, ambiţia şi retorica lui Prigojin nu sunt altceva decât o ameninţare la adresa statului", spune analista.
Potrivit acesteia, grupul Wagner al lui Prigojin a fost un atu convenabil pentru Vladimir Putin în Ucraina, dar oligarhul îşi riscă acum poziţia prin exagerarea ambiţiilor sale. "Wagner ar trebui să opereze exclusiv în interesul statului şi să evite lumina reflectoarelor. Nu ar trebui să aibă iniţiative proprii şi, cu siguranţă, nu ar trebui să aibă o agendă politică", a declarat Stanovaya. "Până de curând, aşa a funcţionat Prigojin. Dar acum, el nu a devenit doar o figură publică, ci se transformă în mod vizibil într-un politician cu drepturi depline, cu propriile sale opinii", arată analista.
