Premium
După dezertarea deputatului Mihăiţă Calimente din rândurile liberale şi înregimentarea sa în ALDE, alţi parlamentari cu ştaif se pregătesc să o ia pe urmele acestuia, trei fiind, la un moment dat, miniştrii cu portofolii în diverse guverne. Inflaţia de aleşi cu gânduri de noi mandate parlamentare dă peste cap calculele unora din actuala conducere a ALDE, îngrijoraţi de modul în care se vor fi împărţite locurile eligibile între vechii membri de partid şi veneticii migraţi de la alte partide.
Tocmai din acastă cauză, Tăriceanu caută să recupereze handicapul de imagine suferit în interiorul ALDE, prin atragerea unor nume cunoscute. În ultima perioadă s-au purtat discuţii atât cu fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, cât şi cu un alt fost ministru, în persoana lui Ion Ariton, susţin surse din conducerea ALDE.
Tăriceanu s-ar fi ocupat personal de convingerea lui Ariton, parlamentarul sibian fiind considerat un adevărat trofeu din cauza influenţei de care se bucură în politica locală sibiană. A contat şi contextul favorabil. Pe fondul problemelor avute în justiţie, cei doi liberali nu se mai află în graţiile conducerii PNL pentru un loc eligibil de parlamentar şi acum îşi caută un loc călduţ care să le asigure încă patru ani de legislativ pe listele ALDE. Din aceste considerente, adeziunea lor este considerată ca şi realizată.
Pe lângă numele grele, alţi parlamentari sunt aşteptaţi în ALDE în perioada următoare, cazul deputaţilor Vasile Popeangă şi Scarlat Iriza, care deja ar fi părăsit PMP și au semnat adeziunea la partidul lui Tăriceanu, susţin sursele citate.
Tot acest exod de parlamentari din PNL şi PMP nu provoacă prea multă bucurie în rândurile actualilor parlamentari ALDE. De luni bune există o stare de conflict surd între vechii conservatori şi foştii liberali cu care au fuzionat. Aceste tensiuni riscă să explodeze chiar înainte de campania pentru parlamentare. În special, vechii conservatori precum Vasile Nistor, Eugen Durbacă şi Mircea Baniaş se tem că politica de racolări de noi parlamentari declanşată serveşte mai mult intereselor lui Călin Popescu Tăriceanu şi ai oamenilor acestora care vor să-şi întărească astfel poziţia şi influenţa în partid şi să obţină partea leului din locurile eligibile de pe lista de candidaţi, susţin surse din cadrul ALDE.
ALDE speră să obţină 8-10% din sufragii la alegerile generale din acest an, ceea ce i-ar putea îndreptăţi să spere la repartizarea a 40-50 de mandate în viitorul legislativ. Pe aceste locuri eligibile s-a declanşat deja lupta între taberele existente din acest partid. În special, cei care au obţinut rezultate apropiate de acest scor la alegerile locale se simt îndreptăţiţi să emită pretenţii la cât mai multe locuri eligibile pentru ei şi apropiaţii lor, în timp ce liderii a nu mai puţin 13 filiale, cea mai mare parte conduse de foşti conservatori, nu au obţinut decât două -trei procente la ultimele alegeri locale şi nu vor conta în jocul împărţirii candidaturilor.
Tocmai din această cauză, Nistor şi Banias fac presiuni asupra lui Daniel Constantin să se pună de-a curmezişul planurilor lui Tăriceanu şi să încerce să obţină o alianţă electorală cu PSD, considerată soluţia sigură pentru accederea în viitorul legislativ, ne-au mai dezvăluit sursele citate. Actualul preşedinte al Senatului are o altă viziune cu privire la modul în care ALDE ar trebui să Intre în Parlament: pe liste proprii şi nu cu concursul PSD, scenariu ceea ce i-ar oferi, în caz de succes, o libertate mai mare de mişcare în facerea şi desfacerea majorităţii necesare pentru validarea şi instalarea unui nou guvern după alegeri.
