Un profesor universitar a inventat o țară insulară, un istoric fictiv și un studiu despre „securitatea alimentară”. Articolul, scris cu ajutorul inteligenței artificiale ChatGPT, a fost publicat într-o revistă științifică în doar câteva minute, după plata unei taxe. Experimentul arată cât de ușor pot trece filtrele academice unele lucrări pseudo-științifice.
Murinoa, ţara care nu există: un experiment care pune sub semnul întrebării filtrul științific
Până în 1946 republica insulară Murinoa se afla sub stăpânirea Franței. Viața de acolo nu era ușoară, dar oamenii nu aveau lipsuri, Franța oferindu-i insulei tot ce era necesar. După al Doilea Război Mondial Murinoa a obținut formal independența și, depășind o rezistență puternică și blocada francezilor, a devenit o economie prosperă - scrie Vasil Sokalenko, deţinătorul unui masterat în istorie, în articolul său pentru revista științifică "Interesele Naționale ale Ucrainei".
Un articol scris cu ajutorul ChatGPT și acceptat în doar câteva minute
Articolul se numește "Securitatea alimentară a micilor state insulare în condiții de presiune post-colonială: experiența Republicii Murinoa și lecțiile pentru Ucraina". Aceasta ar fi putut fi o poveste de succes incredibilă, dacă Murinoa ar fi existat cu adevărat. La fel ca și istoricul Vasil Sokalenko. Dar ambele, atât ţara insulară, cât şi istoricul, sunt invenții ale profesorului Ihor Serdiuk, cadru didactic la Școala de Economie din Kiev. Acesta a scris articolul fals pentru a arăta încă o dată că unele reviste științifice fac afaceri publicând lucrări pseudoștiințifice, iar autorii obțin, astfel, titluri academice, sporuri salariale și rânduri frumoase în CV-uri.
Cum funcționează sistemul de „publicare contra cost”
Articolul despre Murinoa, scris de cercetătorul fictiv, a fost publicat pentru 1.200 de hrivne (circa 120 de lei, n.r.) într-una dintre revistele ce fac parte din grupul editorial "Perspective Științifice". În publicațiile acestui grup, apar lucrări scrise de numeroase personalități ucrainene, printre care deputatul David Arahamia, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujni, soția boxerului Oleksandr Usik, Ekaterina Usik, și generalul-maior Oleksandr Pivnenko. Grupul "Perspective Științifice" este condus de Irina Jukova, înscrisă la un program de doctorat în științe şi pe care jurnaliștii de la Bihus.info au acuzat-o de plagiat și colaborare cu Ilia Kiva (politician pro-rus, n.r.).
Experiment inspirat de celebra „Farsă Sokal”
Despre ce fel de afacere este vorba, cât se poate câștiga din pseudoștiință și de ce chiar și oamenii de știință adevărați recurg la astfel de servicii? Relatăm în mod detaliat. Pe 9 ianuarie 2026, profesorul Ihor Serdiuk a scris articolul despre Republica Murinoa pentru revista "Interesele Naționale ale Ucrainei". Pseudonimul "Sokalenko" a fost ales intenționat. Profesorul s-a inspirat din "Farsa Sokal" - un experiment realizat acum peste 30 de ani de către fizicianul american Alan Sokal. Acesta a scris un articol pseudoștiințific, plin de teorii populare la acea vreme și l-a publicat în revista Social Text.
Articolul a avut succes până când Sokal a dezvăluit singur că era o farsă, demonstrând, astfel, că redactorii pot publica texte care corespund propriilor prejudecăți, fără a verifica substanța lor. Spre deosebire de Sokal, care a trebuit să scrie articolul personal, Serdiuk a folosit ChatGPT: în jumătate de oră, inteligența artificială a generat materialul despre Murinoa, lupta acesteia pentru independență și drumul către prosperitate, în pofida presiunii unui colonizator crud. Concluziile aveau profunzime aparent științifică și morală: pentru a rezista în timpul războiului sau blocadei, este important să ai surse proprii de hrană, să sprijini producătorii locali și să nu uiți de parteneri.
O adevărată industrie: sute de articole publicate în fiecare an
Actualitatea lucrării era subliniată de ideea că experiența Murinoa ar putea fi aplicată Ucrainei moderne. Pentru potențialii recenzori care verifică articolele înainte de publicare, Serdiuk a oferit un indiciu: în rezumatul în limba engleză, a menționat explicit că Murinoa este o țară fictivă din Pacific. Ca loc de muncă al lui Sokalenko, profesorul a indicat un muzeu de istorie din Volin, care de asemenea nu există. Articolul a fost trimis revistei vineri seara, când nicio comisie editorială nu se putea întruni, iar în șapte minute, autorul a primit răspuns: lucrarea a fost acceptată pentru publicare, contra unei taxe de 1.200 de hrivne (circa 120 de lei, n.r.). După câteva săptămâni, articolul a apărut în primul număr al revistei din 2026. Conform regulilor, procesul ar fi trebuit să arate altfel.
Mai întâi articolul științific trebuia verificat formal - de exemplu, dacă se încadrează în tema publicației - iar apoi, transmis spre evaluare experților independenți, doctoranzi sau deţinători de doctorate în științe. Aceştia ar fi trebuit să citească textul, să evalueze noutatea, sursele, logica și respectarea standardelor etice, să ofere recomandări de îmbunătățire și să indice punctele tari și slabe. Doar ulterior, redacția ar fi decis acceptarea articolului, returnarea pentru modificări sau respingerea. Articolul despre țara inexistentă a fost publicat de o revistă care face parte din grupul "Perspective Științifice". Grupul reunește 10 reviste din diverse domenii - de la științe umaniste la economie, medicină, psihologie și drept. Activitatea sa a început în 2020. Cea mai cunoscută publicație este revista omonimă "Perspective Științifice". În 2025, în cele 12 numere, au apărut peste 1.000 de articole scrise de peste 1.500 de autori.
Politicieni și oficiali publicați în aceleași reviste
Printre autorii publicați se numără personalități cunoscute: ambasadorul Valeri Zalujni, deputatul David Arahamia și generalul Oleksandr Pivnenko. Am identificat și numele lui Denis Komarnoțki - fost consilier în primăria Kievului, împotriva căruia, în 2025, a fost deschisă o anchetă pentru presupuse fraude cu terenuri și imobile. "Babel" nu analizează lucrările lor și nu afirmă că acestea nu au valoare științifică - aceasta este sarcina experților. Motivul pentru care mulți autori aleg revistele grupului este că majoritatea au categoria "B", fiind recunoscute de Ministerul Educației și Științei. Grupul declară că are relaţii de cooperare cu universități din Ucraina, Polonia, Cehia și Azerbaidjan. În colegiile editoriale, participă oameni de știință reali - doctoranzi şi deinători de doctorate, cadre universitare. Pentru aceștia, publicarea este un avantaj în CV, chiar fără eforturi suplimentare: citirea lucrărilor nu este obligatorie.
Pentru mulți cercetători, astfel de publicații sunt o necesitate, deoarece, fără articole, nu îşi pot susține disertația (de regulă, sunt necesare cel puțin trei publicații). Publicațiile contează și pentru instituții: acestea confirmă statutul angajaților și dreptul la anumite beneficii, cum ar fi reducerea normei didactice. Astfel de edituri în serie reprezintă o afacere profitabilă. Pentru un articol în "Interesele Naționale ale Ucrainei", Sokalenko a plătit 1.200 de hrivne (circa 120 de lei, n.r.). Într-un număr, au fost publicate 128 de articole, ceea ce înseamnă venituri de 154.000 de hrivne (circa 15.443 de lei, n.r.) pentru acel număr. Grupul are 10 reviste, toate cu apariție lunară şi este condus de Irina Jukova, absolventă a două facultăţi - Automatică și Drept, precum și deţinătoare a unui doctorat în administrație publică. Aceasta a primit premii de stat pentru activitatea științifică.
După dezvăluire, revista a retras articolul
În 2021, au apărut acuzații că teza sa de doctorat ar conține plagiat, aspect descoperit pe fondul unei investigații despre disertația deputatului Ilia Kiva. Jurnaliștii "Babel" au întrebat-o pe Jukova cum a apărut articolul despre țara fictivă în revista sa. Aceasta a refuzat inițial să comenteze și, ulterior, a blocat numărul care o contactase. În ziua următoare, pe 3 martie, pe adresa de e-mail a lui "Vasil Sokalenko", a sosit un mesaj de la grupul "Perspective Științifice", în care a fost informat că, "după examinarea bazei probatorii a articolului", grupul editorial a decis retragerea acestuia.
Comentează