Expertul în relaţii internaţionale şi probleme de securitate, Claudiu Degeratu, susține că riscul ca Rusia să încerce pe teritoriul României noi atentate în perioada următoare se menţine ridicat.
Profesorul asociat la Universitatea Bucureşti avertizează, într-un interviu acordat news.ro, asupra faptului că încercarea de a plasa colete-capcană cu bombe incendiare, dejucată de serviciile speciale din România şi Polonia, nu e un caz izolat şi tot frontul estic al NATO trebuie să se aştepte ca astfel de tentative ale Moscovei să se înmulţească, după cum şi acţiunile de spionaj, sabotaje şi alte operaţiuni de război hibrid sunt anticipabile.
"Noi nu prea avem acces la informaţii... Dacă vă aduceţi aminte, a mai fost un caz cu un cetăţean columbian care a fost în acelaşi scenariu de identificare şi de pregătire a unor planuri de sabotaj în România şi care, la fel, s-a gestionat. Da, cred că riscul acesta se menţine ridicat! Se menţine ridicat pe toată linia de Est, pe toate ţările din partea de est a Alianţei. Dar, după cum vedeţi, nici Germania nu este scutită de asemenea situaţii. Probabil şi în alte ţări se va întâmpla acelaşi lucru. Face parte din războiul hibrid. Acţiunile acestea de spionaj, pregătire de sabotaje şi aşa mai departe se vor intensifica.", a explicat expertul.
"Sunt create, de fapt, mai multe curente suveraniste în Europa"
Profesorul a fost întrebat și dacă mişcările suveranist-extremiste din Europa ar fi afectate în cazul în care nu ar mai fi susținute de ruși.
"Au deja un sprijin. Sunt create, de fapt, mai multe curente suveraniste în Europa care s-au conturat cu sprijin rusesc, dar nu numai! Deci, părerea mea este că lucrurile sunt dincolo de sprijinul rusesc. Într-o anumită măsură, Rusia chiar face eforturi acum să se adapteze la nişte dinamici naţionale şi locale ale acestor curente suveranise pe care nu prea le-a anticipat. Şi, deci, şi Moscova se adaptează la ce se întâmplă pe plan naţional şi local.
Părerea mea este că ar trebui să plecăm şi de la o premisă că există şi cauze interne, locale, naţionale şi că există un curent clar. Discutăm de partide care au intrat în Parlament, nu mai discutăm de partide extraparlamentare sau de curente de opinii şi mişcări nestructurate, discutăm de partide care au ajuns la anumite pârghii legislative, în alte cazuri la pârghii executive şi au intrat şi în mainstream vizavi de canalele de comunicare, de social media. Avem de-a face cu o altă etapă în care evoluţia locală contează poate mai mult decât sprijinul rusesc.", a mai explicat Claudiu Degeratu, pentru news.ro.
De ce nu a mai avut loc summitul Trump-Putin de la Budapesta
Donald Trump a abandonat ideea unei întâlniri la Budapesta cu Vladimir Putin. Asta după ce liderul de la Kremlin a refuzat ideea unei încetări a focului. Trump a spus că, în acest condiții, nu vrea să „piardă timpul” cu o astfel de întrevedere, informează BBC. Cei doi s-au au avut o întâlnire care a durat 3 ore pe 15 august în Aalaska.
Acum, expertul consideră că Trump a testat solidaritatea UE.
"Summitul Trump-Putin a eşuat pentru că Rusia nu e încă pregătită pentru negocieri. Această întâlnire eşuată a mai ascuns însă subtilităţi care au scăpat publicului larg. Propunând summitul la Budapesta, Trump a testat reacţia UE. Aceasta a venit prin comisarul Kaja Kallas, care a subliniat că înainte de orice trebuie să înceteze focul pe linia frontului înaintea oricăror discuţii de pace şi că UE consideră Rusia, în continuare, un agresor care a atacat un stat independent.
Schimbarea bruscă a direcţiei propagandei ruseşti, care din ianuarie 2025 atacă violent Franţa şi pe preşedintele acestei ţări, Emmanuel Macron, are legătură directă cu repoziţionarea politicii externe franceze.
Franţa şi-a dat seama că alunecă spre irelevanţă atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul UE dacă merge mai departe pe jocul strategic ambiguu din ultimii ani. Aşa că a profitat de schimbarea de direcţie a Washingtonului odată cu instalarea Administraţiei Trump şi a devenit lidera Coaliţiei de voinţă care s-a creat în Europa pentru a susţine Ucraina. Parisul a devenit astfel locomotive noii alianţe care a preluat misiunea susţinerii militare şi financiare a Ucrainei, neutralizând în cea mai mare măsură retragerea SUA.
Această schimbare de direcţie a surprins nu doar Moscova, ci şi Washingtonul. Administraţia Trump nu se aştepta ca europenii să fie solidari şi să preia efortul de susţinere a Ucrainei, ba dimpotrivă, preşedintele american anticipa că ţările din Europa să înceapă să se certe între ele. Pe acest fond, Moscova a înţeles că Franţa nu mai e ţara care tolera orice acţiune a Rusiei. De aici şi schimbarea de atitudine faţă de francezi şi faţă de Macron." a concluzionat expertul.
Comentează