De la austeritate și taxe, până la investiții și stimulente economice - Economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, în prezent economist sef Raiffeisen Bank și Consilier onorific al Primului-Ministru, a demontat șapte mituri care circulă intens în spațiul public.
Mitul 1: „Austeritatea putea fi evitată” — fals
Dumitru spune direct: alternativa la o ajustare controlată era o corecție brutală impusă de piețe. România a ajuns la deficite de peste 7% din PIB timp de cinci ani consecutivi, o situație nesustenabilă chiar și pentru economii mature, potrivit hotnews.ro.
„Deficitul mare există doar cât timp e finanțat. Când piețele își pierd încrederea, ajustarea devine automată și dureroasă.”, explică el
Scopul austerității nu e pedeapsa, ci refacerea încrederii investitorilor și evitarea unei crize a datoriei. România are azi o datorie publică de peste 57% din PIB, față de doar 12% în 2007 — o creștere explozivă care obligă la prudență.
Mitul 2: „Dacă tăiam cheltuielile, nu intram în recesiune” — fals
Toate măsurile de consolidare, fie prin taxe, fie prin tăieri, au efect negativ pe termen scurt asupra creșterii economice, spune economistul, citând studii OECD. Diferența constă în amploarea impactului.
România are multiplicatori fiscali scăzuți – adică fiecare leu introdus în economie prin cheltuieli publice produce mai puțin de un leu creștere. Cu alte cuvinte, spune Dumitru, politica fiscală e ineficientă.
Austeritatea e dureroasă, dar inevitabilă. „Arta e să alegi măsurile care fac cel mai mic rău, nu să crezi că poți evita costul,” a spus Dumitru.
Mitul 3: „TVA și accizele sunt cele mai rele taxe” — fals
Economiile moderne recurg la impozitele pe consum, proprietate și mediu atunci când trebuie să strângă venituri, deoarece acestea afectează cel mai puțin creșterea economică.
Taxarea progresivă sau pe profit are, paradoxal, un efect mai nociv pe termen lung — scade investițiile și descurajează formalizarea. „Echitatea e importantă, dar nu trebuie confundată cu eficiența”, a subliniat economistul.
Mitul 4: „Investițiile publice s-au blocat” — complet fals
Dimpotrivă, România are cel mai mare volum de investiții publice din istoria sa — 8% din PIB. Este un nivel record în Uniunea Europeană. Problema nu este lipsa banilor, ci ineficiența cheltuirii lor.
„Avem o țară plină de șantiere, dar nu toate se văd în PIB”, a remarcat ironic Dumitru. Creșterea economică de doar 0,3% în prima jumătate a anului, în ciuda cheltuielilor record, confirmă diagnosticul: prea multe proiecte de fațadă, prea puține investiții productive.
Mitul 5: „Deficitul nu scade pentru că măsurile nu funcționează” — fals
Bugetul pe 2025 a fost construit, spune Dumitru, pe ipoteze nerealiste: venituri supraevaluate și cheltuieli subestimate cu 25 de miliarde de lei.
Chiar și așa, deficitul se reduce de la 9,3% la 8,4% din PIB – o corecție considerabilă, obținută prin două pachete de măsuri fiscale care, cumulate, aduc 3,6% din PIB într-un an întreg.
Fără aceste măsuri, deficitul ar fi depășit 10%, un nivel periculos pentru stabilitatea financiară a României.
Mitul 6: „Putem stimula economia și reduce deficitul în același timp” — fals
România nu mai are spațiu fiscal pentru programe masive de stimulare economică.
„Singurele măsuri compatibile cu reducerea deficitului sunt fondurile europene și reformele structurale”, spune Dumitru.
Adică PNRR, digitalizare, debirocratizare, eficientizarea investițiilor și sprijinul pentru IMM-uri – nu noi cheltuieli pe datorie.
Mitul 7: „Investițiile private nu cresc din cauza pesimismului” — parțial adevărat
Blocajul principal, explică economistul, este fiscal: impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) face ca multe companii să plătească o rată efectivă de impozitare de 30% sau chiar mai mult, deși cota oficială e de 16%.
„Nu poți atrage investiții când companiile ajung să împartă jumătate din profit cu statul,” avertizează Dumitru.
La acestea se adaugă birocrația, instabilitatea legislativă, costurile mari de finanțare și deficitul de forță de muncă calificată.
Concluzii
„Am stimulat economiile altora, nu pe a noastră,” a rezumat Dumitru.
România nu poate evita ajustarea, dar o poate face rațional, consideră el. „Trebuie să revenim la o convergență sustenabilă, nu una forțată” , conchide Ionuț Dumitru.
Comentează