Mai multe organizaţii şi reprezentanţi ai societăţii civile au lansat un apel, joi, Parlamentului pentru alegerea "responsabilă" a viitorul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, a anunţat Expert Forum.
Expert Forum, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Centrul pentru Studiul Democraţiei, CeRe (Centrul de Resurse pentru participare publică), Centrul FILIA, sociologul Mircea Kivu, Centrul pentru Jurnalism Independent şi expertul electoral independent Maria Krause au transmis o scrisoare premierului Ilie Bolojan, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Abrudean şi Sorin Grindeanu, şi preşedinţilor USR şi UDMR, Dominic Fritz şi Kelemen Hunor.
Partidelor politice parlamentare şi conducerii celor două Camere legislative li se solicită ca procesul de selecţie să fie transparent, să nu fie organizat "pe repede înainte", persoanele nominalizate să fie audiate public "mai mult decât câteva minute", cu preluarea unor întrebări "pertinente" din partea reprezentanţilor mass-media şi ai societăţii civile.
Printre cerinţele enumerate se numără nominalizarea doar a unor profesionişti recunoscuţi cu experienţă în domeniul juridic sau administrativ şi cu experienţă dovedită în domeniul electoral sau în mediul academic; persoane care în ultimii ani nu au deţinut funcţii politice care ar putea pune la îndoială neutralitatea în exercitarea funcţiei; persoane integre, care nu au fost implicate în dosare penale, nu susţin iniţiative sau curente antidemocratice şi nu sunt în atenţia publicului pentru abateri de la normele de integritate academică.
Parlamentul ar trebui să publice CV-urile persoanelor nominalizate în timp util şi să solicite un document care prezintă viziunea cu privire la funcţionarea AEP, respectiv principiile de reformă electorală.
Potrivit semnatarilor apelului, preşedintele AEP trebuie să fie "o persoană competentă, care îşi poate exercita atribuţiile independent de partidele politice şi cu un înalt grad de integritate".
"Majoritatea mandatelor preşedinţilor care au fost numiţi în ultimii ani s-au încheiat cu scandaluri publice, dosare penale sau contestări serioase ale integrităţii acestora şi a modului în care şi-au exercitat mandatul. Reamintim că una dintre propunerile anterioare pentru această funcţie a fost dl. Mircea Drăghici, care a fost condamnat în două dosare penale pentru folosirea ilegală a subvenţiilor partidelor politice, pe care AEP ar trebui să le administreze. În cazul ultimului preşedinte al AEP, domnul Toni Greblă, s-au ridicat semne serioase de întrebare cu privire la integritatea şi neutralitatea sa în timpul alegerilor din 2024. Apariţia recentă a acestuia într-o carte de interviuri în care figurează alături de Călin Georgescu şi alţi contestatari vocali ai alegerilor întăreşte aceste suspiciuni. Reamintim şi că dl Greblă nu a fost sancţionat pentru contribuţia sa la eşecul procesului electoral de la finele anului trecut, mai ales în ceea ce priveşte blocarea accesului publicului la informaţii relevante privind finanţarea ilegală a campaniei electorale", se arată în scrisoare.
Potrivit semnatarilor, "toate aceste aspecte au afectat încrederea publicului în activitatea AEP şi o altă numire controversată nu ar face decât să scadă şi mai mult încrederea în această instituţie esenţială în asigurarea integrităţii alegerilor şi finanţării politice".
"De aceea, noua conducere a AEP trebuie să recâştige încrederea publicului prin transparenţă şi să consolideze capacitatea instituţiei. AEP a avut de-a lungul timpului iniţiative inovatoare şi trebuie să fie în continuare liderul unor reforme electorale care trebuie să aibă loc neîntârziat după situaţia dificilă creată de ultimii doi ani electorali", se punctează în scrisoarea citată.
Comentează