Experţii Consiliului Europei, recomandări pentru Ungaria în privinţa tratamentului faţă de refugiaţii minori neînsoţiţi

Autorităţile ungare au primit recomandări de la Consiliul Europei privind protecţia refugiaţilor minori neînsoţiţi împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor, după o vizită în zone de tranzit de la graniţa sârbo-ungară, potrivit unui comunicat transmis vineri Agerpres. Potrivit legislaţiei adoptate în Ungaria în martie 2017, copii neînsoţiţi cu vârsta între 14 şi 18 ani sunt trimişi în zone de tranzit în loc să fie trimişi la instituţii pentru protecţia copiilor.

Comitetul de la Lanzarote şi-a exprimat preocuparea în legătură cu această situaţie şi a efectuat în iulie 2017 la invitaţia guvernului ungar o vizită în cele două zone de tranzit la graniţa de sud a Ungariei (în apropiere de Röszke şi Tompa), unde sunt găzduiţi aceştia până când este luată o decizie privind cererile lor de azil.

Vizita la faţa locului a unei delegaţii a comitetului de la Lanzarote a fost prima de acest fel şi s-a dovedit foarte utilă pentru o evaluare completă a situaţiei.

Până la momentul vizitei, efectuată în iulie 2017, zona de tranzit Röszke a acordat adăpost pentru 226 de solicitanţi de azil din Afganistan, Irak, Iran, Siria, Pakistan şi Bangladesh, între care 103 copii însoţiţi şi 19 neînsoţiţi, aceştia din urmă fiind toţi băieţi. A doua zonă de tranzit, amenajată la Tompa, este destinată familiilor şi bărbaţilor care călătoresc singuri.

Principala recomandare a raportului este că autorităţile ungare ar trebui să acorde protecţie egală tuturor copiilor solicitanţi de azil, indiferent de vârsta lor şi să-i găzduiască mai degrabă în instituţii deschise pentru protecţia copilului decât în zone de tranzit, în special ca urmare a numărului foarte mic de copii care intră sub incidenţa noii reglementări. Acest lucru ar putea da asigurări că toţi copiii solicitanţi de azil ar avea mai puţine riscuri de a fi exploataţi sexual sau abuzaţi.

Un punct de preocupare specială pentru delegaţia Consiliului Europei a fost existenţa unor liste cu solicitanţi de azil în Serbia care doresc să intre în Ungaria, precum şi capacitatea scăzută a zonelor de tranzit.

Conform experţilor care au întocmit raportul, acest sistem ar putea genera situaţii în care copiii solicitanţi de azil, în special cei neînsoţiţi, ar putea fi solicitaţi pentru favoruri sexuale pentru a fi mutaţi mai sus pe lista de aşteptare.

Pentru a preveni corupţia prin abuz sexual, Comitetul de la Lanzarote cere autorităţilor ungare să coopereze cu autorităţile sârbe privind gestionarea acestor liste de aşteptare. Potrivit informaţiilor raportate de delegaţie, majoritatea copiilor solicitanţi de azil nu au documente de identitate.