Regiunea Mării Negre trebuie să rămână un punct central al politicii externe a SUA, chiar dacă administraţia americană se concentrează pe ameninţarea reprezentată de China şi pe provocările din emisfera vestică, au afirmat marţi în Senatul SUA doi experţi, care au atras atenţia că regiunea este un "câmp de luptă în eforturile" preşedintelui rus Vladimir Putin "de a contura o nouă ordine internaţională" şi au evidenţiat printre recomandări prioritizarea relaţiilor cu România în rândul aliaţilor de la Marea Neagră şi consolidarea capacităţilor navale ale României, notează Mediafax.
"Marea Neagră şi regiunea extinsă a Mării Negre sunt mai importante pentru interesul naţional al SUA decât se apreciază adesea (...) Regiunea Mării Negre este importantă şi în contextul dezbaterii în derulare despre priorităţile politicii externe a SUA. Având în vedere poziţia centrală a regiunii Mării Negre în echilibrul de putere din Europa şi Eurasia şi tendinţele negative de acolo, regiunea ar trebui să rămână un punct central al politicii externe a SUA, chiar dacă administraţia se concentrează pe ameninţarea reprezentată de China comunistă, provocările din emisfera vestică şi alte probleme", a afirmat Matthew Boyse, expert la think tank-ul Hudson Institute din Washington.
Intervenţia a avut loc marţi în cadrul unei audieri despre viitorul strategiei SUA privind Marea Neagră, organizată de Subcomisia pentru Europa şi Cooperarea privind Securitatea Regională a Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului american.
Potrivit lui Matthew Boyse, războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei are "mize mai mari decât reîncorporarea acestei ţări în Federaţia Rusă".
"Regiunea Mării Negre este indispensabilă eforturilor sale de a restabili statutul şi de a proiecta putere la nivel regional şi global. Regiunea Mării Negre este, de asemenea, principalul câmp de luptă în eforturile sale de a contura o nouă ordine internaţională, alături de China comunistă, Iran şi alţii, şi un laborator foarte important pentru războiul hibrid împotriva NATO", a detaliat el.
"În ultimii ani, Rusia a înregistrat succese pe litoralul estic al Mării Negre prin capturarea lentă a statului în Georgia. Pe litoralul nordic, modul în care se va termina războiul Rusiei va afecta regiunea Mării Negre într-un mod major, iar Kremlinul a fost într-un pressing total în Republica Moldova, chiar dacă duminică alegătorii au evitat un glonţ şi au ales Occidentul", a spus Matthew Boyse.
El a mai avertizat că "Kremlinul îşi foloseşte numeroasele resurse din Bulgaria pentru a îndepărta această ţară critică de NATO şi a exploatat nemulţumirea societăţii din România, mult timp un bastion al atlantismului. Eforturile Rusiei în aceste ţări prin capturarea statului, slăbirea instituţiilor cheie sau sprijinirea forţelor pro-Moscova ar putea crea un arc sau un coridor de instabilitate din sud-estul Europei / Balcani către inima Europei - din Macedonia de Nord şi Serbia către Ungaria, Slovacia şi Austria - cu guverne supuse Moscovei".
"Desigur, acest lucru s-ar putea să nu se întâmple şi ar trebui să fie combătut cu fermitate, dar arată că tendinţele din regiunea Mării Negre ar putea facilita pătrunderea Kremlinului în ceea ce Putin consideră, fără îndoială, o potenţială zonă vulnerabilă a NATO. Litoralul sudic este un caz diferit, deoarece Turcia este deschisă atât unor interese ruseşti, cât şi opusă altora", a detaliat el.
"O strategie cuprinzătoare pentru Marea Neagră este necesară, dar insuficientă pentru a promova interesele de securitate ale SUA şi a contracara influenţa malignă a Rusiei pe pieţele energetice ale Marii Negre", a declarat Matthew Boyse, precizând că "sunt necesare şi alte măsuri politice, diplomatice, militare sau economice".
Printre recomandări, el a menţionat nevoia ca "birocraţia de securitate naţională a guvernului SUA să privească regiunii Mării Negre în mod holistic, ca o regiune geopolitică de importanţă majoră pentru NATO şi Occidentul global".
El a mai îndemnat SUA să ceară UE "să se concentreze mult mai mult asupra regiunii Mării Negre, după ce Comisia (Europeană) a adoptat în sfârşit în luna mai o strategie pentru Marea Neagră" şi "să facă presiuni asupra aliaţilor pentru a reduce şi mai mult fluxul de fonduri către maşina de război rusă".
"Asiguraţi-vă că NATO este interesat de regiunea Mării Negre. Este puţin probabil ca NATO să adopte o strategie privind regiunea Mării Negre, dar recomandările din raportul NATO din octombrie 2023, 'Ape tulburi', privind Marea Neagră ar trebui implementate", a completat el.
Expertul a subliniat şi că este necesară o strategie privind regiunea Mării Negre la nivelul întregii administraţii americane, precum şi nevoia unei alocări explicite de fonduri din partea Congresului pentru eforturile legate de regiunea Mării Negre.
El a mai îndemnat ca "interesul strategic al guvernului SUA pentru securitatea Mării Negre să se reflecte în Strategia de Securitate Naţională a administraţiei Trump" şi ca Washingtonul "să nu recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc".
Expertul a mai recomandat ca Washingtonul "să acorde prioritate relaţiilor cu România printre aliaţii SUA de la Marea Neagră. "Turcia şi Bulgaria sunt, de asemenea, aliaţi esenţiali, dar România este cea mai activă în problemele de securitate din regiunea Mării Negre", a detaliat el, îndemnând totodată la "revitalizarea" implicării guvernului SUA în Iniţiativa celor Trei Mări.
Din punct de vedere militar, el a atras atenţia că o implicare militară mai mare a SUA în cele trei state NATO riverane poate consolida descurajarea şi strategia de "negare a accesului la mare".
Expertul a îndemnat totodată la un răspuns "mai hotărât la provocările ruseşti împotriva teritoriului NATO".
"Investiţiile SUA în baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România reprezintă o utilizare strategică a fondurilor contribuabililor americani", a menţionat el, îndemnând totodată ca Agenţia pentru Securitate Cibernetică şi Securitatea Infrastructurii a Departamentului Securităţii Interne "să aprofundeze parteneriatele cu centrele cibernetice româneşti şi bulgare".
El a îndemnat de asemenea administraţia americană să ia în considerare "trimiterea de nave mai mici în România, care pot traversa Dunărea, şi în Bulgaria, care pot consolida forţele sale de coastă".
Tot în legătură cu România, la capitolul economie, Matthew Boyse a cerut "asistenţă pentru România în extinderea Dunării ca un coridor de transport".
La rândul său, S. Frederick Starr, din partea American Foreign Policy Council de la Central Asia Caucasus Institute din Washington, a făcut apel la o revizuire a Strategiei SUA pentru Marea Neagră 2023, pentru ca aceasta "să fie mai directă în identificarea ameninţărilor, să extindă numărul de ţări cu care să se colaboreze şi să implice Turcia într-un rol mai activ".
"Ea trebuie să recunoască faptul că, deşi marina rusă a fost grav afectată, aceasta rămâne cea mai puternică forţă la Marea Neagră şi îşi foloseşte prezenţa acolo pentru a-şi proiecta puterea în Orientul Mijlociu, Africa şi mai departe. Prin urmare, Rusia rămâne cea mai mare ameninţare la adresa obiectivelor SUA şi NATO", a spus S. Frederick Starr în cadrul aceleiaşi audieri.
El a recomandat "adăugarea Ucrainei, Republicii Moldova şi a celor trei ţări din Caucaz pe lista statelor cu interese recunoscute şi compatibile la Marea Neagră" şi, "în concordanţă cu postura avansată a NATO, consolidarea capacităţilor navale ale Bulgariei şi România şi, de asemenea, colaborarea cu alte ţări pentru a ajuta Ucraina, care nu este membră a NATO".
Potrivit expertului, este nevoie de "stabilirea unei prezenţe navale NATO rotative în Marea Neagră" şi de "afirmarea rezoluţiei 68/262 a Adunării Generale a ONU din 27 martie 2014, prin care se declară apartenenţa Crimeei la Ucraina, şi sprijinirea eforturilor depuse de SUA şi partenerii săi pentru a ajuta Ucraina să o implementeze".
El a mai menţionat "asigurarea aderării regionale prin consultări regulate cu guvernele relevante în cadrul unui Consiliu al Mării Negre" şi "recunoaşterea relevanţei şi interesului deosebit al Turciei pentru securitatea Mării Negre şi implicarea mai activă a Turciei în promovarea obiectivelor menţionate anterior".
"Aceste sugestii identifică Rusia de astăzi ca o forţă malignă în regiunea Mării Negre. Cu toate acestea, atacul preşedintelui Putin asupra Ucrainei şi a regiunii este în scădere semnificativă, iar finanţele Moscovei sunt în pragul falimentului. Se conturează o Rusie post-Putin, dar contururile sale rămân necunoscute", a declarat S. Frederick Starr, cerându-le membrilor Congresului SUA "să se pregătească acum să revizuiască strategia SUA în regiunea Mării Negre ţinând cont de evoluţia ulterioară a Rusiei".
Comentează