DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Expertul american Thomas-Durell Young: 'Scutul antibalistic, obiectiv important nu doar pentru România sau SUA, ci și pentru NATO'

NATO

Scutul antibalistic nu este un obiectiv important doar pentru România sau SUA, ci mai ales pentru NATO, și este un exemplu remarcabil ce indică dorința României de a-și face datoria în alianța transatlantică, a declarat expertul american Thomas-Durell Young, într-un interviu la Conferința MAS, anunță MEDIAFAX.

Dr. Thomas-Durell Young, lector superior la Şcoala Navală Postuniversitară din SUA, a vorbit, într-un amplu interviu pentru MEDIAFAX şi Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), la Conferința pe tema "Politica de securitate naţională, de la gândirea strategică la instituţiile de securitate şi apărare", despre importanța scutului antibalistic de la Deveselu.

Expertul american a mai abordat și subiectul modernizării forțelor armate ale României, spunând că oamenii ar trebui să fie în centrul eforturilor de modernizare, întrucât aceștia sunt "cel mai important atu".

Un alt subiect major abordat în cadrul interviului a fost cel al modului de distribuire a fondurilor alocate pentru apărare, dr. Thomas-Durell Young notând faptul că echipamentele învechite se pot dovedi o povară financiară semnificativă, iar utilitatea lor pe câmpul de luptă modernă este îndoielnică.

Citește și: Informații despre starea de sănătate a Tamarei Buciuceanu Botez! Cum se simte actrița

Redăm integral interviul acordat de Dr. Thomas-Durell Young:

Reporter: Care sunt principalele provocări de securitate în Europa Centrală și de Est și în regiunea Mării Negre?

Dr. Thomas-Durell Young: Înainte de a spune ceva, trebuie să fac o prefațare a ceea ce spun cu precizarea că sunt aici în calitate privată, nu vorbesc având autoritatea guvernului Statelor Unite, aceasta sunt doar părerile mele.

Dar, în ceea ce privește provocările de securitate pentru Europa de Est şi Centrală - am scris pe larg despre acest lucru pe parcursul ultimilor ani; cred că se manifestată în unele dintre discuțiile de astăzi, iar acesta nu este un comentariu ad hominem la adresa cuiva, dar știți că suntem toți prizonierii trecutului nostru. Și aș spune - și voi vorbi despre acest lucru în prezentarea mea, mai târziu, în cursul acestei după-amiezi, - că puteți vedea încă vestigii sau semne istorice ale unui regim anterior și ale modului anterior de a face lucrurile și ale modului anterior de a gândi; sunt conceptele, îmi place să argumentez, sunt presupunerile, sunt așteptările, stimulentele; în continuare se află în proces de schimbare.

În unele privințe, România este cu mult avansată; în unele privințe, România este în urmă. Dar trebuie să spun că pe măsură ce petrec mai mult timp în țări precum România - aceasta este a treia mea călătorie anul acesta și este minunat să revin - totuși, sunt mereu surprins de ceea ce găsesc și mă bucur să văd că achizițiile publice - chiar dacă vă plângeți foarte mult în legătură cu achizițiile în planul apărării - relativ vorbind, cred că ați făcut o treabă foarte bună.

Dacă vă uitați la alte țări, ce au plătit alte țări, dacă vă uitați și vedeți ce au plătit polonezii, de exemplu, pentru (sistemele) Patriot, în comparație cu ceea ce ați plătit pentru sistemele voastre (...); ce ați făcut cu F-16; este mai mult decât lăudabil - o să vorbesc despre asta în această după-amiază. Puteți vedea exemple de succes, dar mai există unele lucruri care sunt tulburătoare și care trebuie abordate și voi vorbi despre aceste exemple specifice în această după-amiază.

Reporter: Credeți că scutul antibalistic amplifică riscurile de securitate pentru România?

Dr. Thomas-Durell Young: De fiecare dată, prezența unui obiectiv important și valoros implică anumite vulnerabilități și înțeleg ca s-ar putea pune această problemă, dar, pe de altă parte, acela chiar este un obiectiv important pentru NATO - nu doar pentru România, nu doar pentru Statele Unite, ci pentru NATO. Când le vorbesc studenților mei, sau când sunt în Europa Centrală și de Est, lucrând cu diferite Ministere ale Apărării, și state majore, sau cu politicieni, îmi place sa spun: Toată lumea vrea sa aibă ceea ce numim ‘garanții de securitate’.

Noi am făcut – și continuăm să facem – ce se presupunea că avem de făcut, și asta e modul în care îi convingem pe partenerii noștri de buna-noastră credință, și cred că România a făcut o treabă foarte bună, trimițând trupe în Orientul Mijlociu, cred ca ați făcut o treabă foarte bună alocând resurse în mod corect – cred că modul în care se cheltuiesc banii mai poate fi încă îmbunătățit puțin, și o să discutam acest aspect după-amiază.

Dar, anunțul extrem de important, făcut acum o săptămână sau acum două săptămâni, privind suma enormă de bani pe care România o va aloca pentru infrastructură, pentru baza de la Mihail Kogălniceanu, cred că a fost un exemplu remarcabil de ‘garanție de securitate’, la fel cum sistemul defensiv antirachetă este un exemplu remarcabil pentru dorința României de a-și face datoria în NATO.

Așadar, este o vulnerabilitate? Posibil, dar sunt sigur că dă motive de gândit anumitor state aflate la est și sud-sud-est atunci când privesc la România. Și cred că este un lucru minunat.

Reporter: România și celelalte țări NATO investesc tot mai mult în îmbunătățirea capacităților lor de apărare. Sunt aceste investiții eficiente? Care ar fi bugetul de apărare adecvat pentru a acoperi problemele de securitate națională ale României, în cadru intern și în cel al alianței?

Dr. Thomas-Durell Young: Sunt de părere că nu ajungem nicăieri dacă discutăm despre apărare punând aceste dezbateri în contextul procentului din PIB - produsul intern brut. Cred că este o greșeală uriașă, pentru că în unele privințe nu poți cheltui niciodată suficient pentru apărare.

Cred că întrebarea mai importantă este: ce cumpărăm astăzi? Pentru că politicienii vă vor spune câți bani aveți; Ministerul Apărării, Statul Major General, militarii profesioniști, diverșii profesioniști civili - să nu-i uităm, pentru că și eu sunt unul dintre ei - noi suntem cei care fac recomandările despre cum ar trebui cheltuiți banii.

Acum, distribuția bugetului dvs. de apărare este dezechilibrată. Înțeleg reforma pensiilor, înțeleg cantitatea imensă de bani pe care trebuie să o cheltuiți cu personalul; vestea bună este că procentul scade - este minunat.

Citește și: Marius Budăi iese la rampă! Ce se întâmplă, de fapt, cu cele 400.000 de concedieri

Dar, un buget sănătos al apărării - dacă vă uitați la cele trei categorii principale: personal, operațiuni & întreținere și achiziții - ar trebui să fie format din treimi egale. Când nu vă încadrați în treimi egale, ceva lipsește, ceva nu merge bine; prea mulți bani pentru investiții de capital - estonienii au avut această problemă, nu cheltuiți suficienți bani pentru instruirea adecvată a personalului, nu cheltuiți suficienți bani pentru antrenament.

Așadar, de fiecare dată când acest lucru nu mai este aliniat, lucruri rele încep să se întâmple. Nu sunteți în limite și putem vedea acest lucru în privința cheltuielilor pentru operațiuni și întreținere - mai puțin de 10% - unele dintre cele mai mici din toată Europa Centrală și de Est.

Există însă și alte țări care cheltuiesc mult, cum ar fi Ungaria, care cheltuiește, cred, aproape 32% pentru operațiuni & întreținere, dar, dacă te uiți la indicatori, nu realizează antrenamente colective pentru armată și flota de (avioane) Gripen nu zboară numărul necesar de ore. Deci, unde ajung banii?

Așadar, aveți procente, și atunci trebuie să analizați datele rezultate, rezultatele. Dacă cheltuiți foarte mulți bani pentru operațiuni & întreținere, dacă folosiți echipamente vechi - (avioanele) MiG-21 poate sunt utile pentru poliție aeriană, dar nu sunt utile în spațiul aerian modern - ce obțineți, care sunt rezultatele pe care le primiți?

Deci, uitați de procentul din PIB, uitați-vă la procentele din bugetul apărării, cum sunt alocat și cheltuite, apoi puteți începe să puneți întrebări. Chiar am nevoie de toată această infrastructură? Am nevoie de asta? Am nevoie de toate aceste lucruri învechite? Am nevoie, esențialmente, de două flote de nave? Navele moderne, cele două (fregate) Tip 22 și apoi aveți echipamente vechi; echipamentele vechi consumă bani și oare cât sunt de eficiente, pot supraviețui pe câmpul de luptă modern? Am îndoielile mele.

Reporter: Care ar trebui să fie prioritatea principală a României având în vedere provocările de securitate cu care ne confruntăm?

Dr. Thomas-Durell Young: Modernizare. Modernizare din punct de vedere al echipamentului, modernizare în ceea ce privește transformarea oamenilor în cel mai important atu pe care îl aveți. Modernizare și instruire. Deci, foarte simplu, concentrați-vă asupra individului și continuați ceea ce ați făcut: cumpărați inteligent, asigurați-vă că oamenii potriviți sunt educați și instruiți și apoi să-i dezvoltați; și îi dezvoltați supunându-i la situații stresante. Nu vă testați suficient comandanții, nu îi puneți pe comandanții să-și evalueze subordonații.

Există o mulțime de lucruri învechite pe care încă le realizați, la care trebuie să vă gândiți foarte mult; dar dacă scopul vostru fundamental este modernizarea: începeți cu oamenii, pentru că este ceva ce puteți face astăzi, care nu costă bani. Achiziția de echipamente costă bani, costă valută, înțelegem asta; schimbați modul în care folosiți oamenii aflați astăzi în cadrul forțelor, atragerea de oamenii potriviți și, urăsc să o spun, va trebui să pensionați persoanele care nu vor să fie pensionate. Fiecare forță modernă de apărare, forță profesionistă, trebuie să se ocupe de acest aspect; nu aveți de încotro. În caz contrar, veți ajunge să aveți o armată învechită, care nu va fi de mare ajutor, nu pe câmpul de luptă modern; este un joc pentru tineri. Așadar, acesta ar fi mesajul meu: modernizare; începeți cu indivizii.

Dr. Thomas-Durell Young este lector superior la Şcoala Navală Postuniversitară şi manager de program la Centrul pentru Relaţii Civil-Militare, în cadrul Departamentului Apărării de la Washington. Este autorul/co-autorul a cinci cărţi, inclusiv "Anatomia instituţiilor de apărare europene post-comuniste: Mirajul modernităţii militare".

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.