Premium
Un număr de 38 bunuri culturale restaurate din colecţia Muzeului TNB au fost prezentate, luni, în cadrul unei expoziţii deschise la Sala 99 a Naţionalului bucureştean.
Vernisajul expoziţiei a avut loc la încheierea proiectului "Expoziţie inovativă cu bunuri culturale restaurate din colecţia Teatrului Naţional Bucureşti" finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul programului Ro-Cultura.
Piesa principală a expoziţiei este rochia şi trena care au aparţinut Reginei Maria a României. Tot referitor la rochia Reginei Maria, vizitatorii pot urmări, într-o videoproiecţie, un colaj cu detalii procesate prin software de inteligenţă artificială, potrivit Agerpres.
De asemenea, în cadrul expoziţiei pot fi văzute scrisori cu privire la donaţii către Muzeul Teatrului Naţional de Constanţa către Eugenia Zaharia (1957) şi Eugenia Zaharia către Zaharia Stancu (1964), paşaportul actriţei Maria Filotti, contractul şi cererea de angajare ale lui Ion Manolescu cu Teatrul Naţional din Bucureşti, costumul purtat de Ion Manolescu în spectacolul "Hamlet" (circa 1920-1930), tunica şi vesta purtate de Mihai Popescu în spectacolul "Romeo şi Julieta", regia Moni Ghelerter (premiera 9 octombrie 1948), rochia, eşarfa şi poşeta purtate de Maria Giurgea în spectacolul "Romeo şi Julieta" regia Paul Gusty (1904), cămaşa, brâul şi două ornamente purtate de Eduard de Max în spectacolul "Britannicus" pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (1904), caftan purtat de Constantin I. Nottara în spectacolul "Viforul" (1909).
"Ceea ce pentru acest proiect practic reprezintă o încheiere, pentru Teatrul Naţional este un început, este un început de drum spre a redeschide acest muzeu naţional şi a ajuta şi publicul larg, fiindcă până la urmă este şi un act social, să trăiască acele emoţii privind detaşat toate aceste minunate obiecte", a declarat directorul general adjunct al TNB, George Călin.
Bogdan Trâmbaciu, directorul Unităţii de Management a Proiectelor de la Ministerul Culturii, a afirmat că implementarea acestui proiect a fost dificilă, dar proiectul a fost ambiţios.
"Implementarea acestui proiect a fost dificilă, pe de o parte fiindcă am trecut prin pandemie, pe de altă parte pentru că, din păcate, au existat aceste evenimente nefericite şi au existat schimbări în conducerea instituţiei, în schimb proiectul a fost foarte ambiţios de la început. După cum vedeţi, se face într-un parteneriat larg, un parteneriat puţin cunoscut în istoria finanţărilor nerambursabile din România, între o serie de muzee de importanţă naţională, care împreună au reuşit să concure la realizarea acestui proiect. Au fost etape dificile, au fost probleme întâmpinate, din toate punctele de vedere, dar cu atât mai mult sper ca rezultatul final să fie îmbucurător pentru toată lumea", spus Bogdan Trâmbaciu.
Mihaela Verman, muzeograf al Teatrului Naţional şi curator al expoziţiei, a afirmat că proiectul "a mers strict la nevoile pe care le avea muzeul, respectiv restaurarea unui număr important de obiecte şi apoi crearea unui spaţiu pentru expunerea acestora".
La conferinţa de presă au fost prezenţi managerii muzeelor partenere din cadrul proiectelor: Călin Stegerean - Muzeul Naţional de Artă al României, Paula Popoiu - Muzeul Naţional Satului "Dimitrie Gusti", locotenent colonel Radu Riţi - Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I".
Expoziţia va rămâne deschisă la Teatrul Naţional din Bucureşti timp de 5 ani, perioadă impusă în cadrul proiectului finanţat prin Granturile SEE 2014-2021. AGERPRES
