Premium
Lucrări ale lui Corneliu Baba (1906-1997), considerat cel mai mare portretist român şi pictor de referinţă al secolului XX, vor putea fi văzute la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău, în cadrul unei expoziţii marca Art Safari: „Corneliu Baba. Artistul realismului profund” (20 septembrie -29 octombrie).
„Apreciat, recompensat cu înalte distincţii şi considerat pictor de referinţă al secolului XX, Corneliu Baba s-a format în etapa modernă a artei naţionale, însă a refuzat să se alăture curentului modernist ce domina lumea artei. Şi-a găsit drumul propriu şi a devenit foarte cunoscut la nivel internaţional încă din anii 1960. Prin operele selectate, prezentăm iubitorilor de artă din Republica Moldova un parcurs complet al maestrului artei româneşti: de la peisajele şi naturile statice pictate cu precădere la începutul creaţiei, până la compoziţiile profund realiste cu ţărani, care i-au adus celebritatea, şi operele care i-au marcat finalul carierei, de un înalt rafinament: arlechini, regi nebuni şi spaime”, declară Maria Albani, istoric de artă.
„Opera unuia dintre cei mai reprezentativi artişti români, Corneliu Baba, poate cel mai cunoscut şi apreciat pictor român al secolului al XX-lea, atât în Estul, cât şi în Vestul Europei, ajunge la Chişinău. Lucrările lui Corneliu Baba, supranumit pictorul omului, desenator de forţă, cel mai mare portretist român, care a realizat opere de o rară expresivitate şi vigoare artistică, vor fi expuse la Muzeul Naţional de Artă din Chişinău. Ne exprimăm toată recunoştinţa şi gratitudinea pentru efortul operatorului cultural Art Safari din Bucureşti şi faţă de colecţionarii şi muzeele care au acceptat împrumutul operelor pentru a fi expuse, dar nu în ultimul rând Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, care susţine constant proiecte culturale de anvergură, asigurând de această dată accesul iubitorilor de artă din Republica Moldova la opera marelui artist, profund umanist, Corneliu Baba”, a declarat Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.
Expoziţia cuprinde lucrări din cele mai importante muzee de artă din România, precum Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu", Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu-Quintus“, Muzeul Municipal "Octavian Moşescu" Râmnicu Sărat, dar şi din cele mai prestigioase colecţii de artă private.
Elevul lui Nicolae Tonitza, rebelul artei româneşti de secol XX
Corneliu Baba (1906-1997) poate fi considerat cel mai mare portretist român. A fost fiul pictorului de biserici Gheorghe Baba şi elevul lui Nicolae Tonitza la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi, unde a devenit ulterior şi profesor.
A refuzat să se alăture curentului modernist ce domina lumea artei, găsindu-şi drumul propriu şi devenind foarte cunoscut la nivel internaţional încă din anii 1960. Principalele genuri pe care pictorul le-a abordat de-a lungul întregii sale creaţii sunt portretul - cu insistenţă asupra autoportretului - şi compoziţia cu personaje, inspirată o lungă perioadă din viaţa satului, a celor umili sau marginali. Compoziţiile cu ţărani sunt cele care i-au adus notorietatea, personajele sale fiind redate într-un stil realist, fără cosmetizări din penel.
Naturile statice pictate cu precădere la începutul creaţiei etalează obiecte preţioase şi gospodăreşti, vânat sau alimente. Peisajul, gen frecventat mai rar şi sortit în timp abandonului, ca şi natura statică, de altfel, a fost ales cu precădere din mediul citadin; prin ciclul Veneţiilor, artistul se raportează din nou la tradiţie, fiind interesat de arhitectura somptuoasă a oraşului de pe lagună şi de felul în care aceasta îşi reflectă în apă lumini, umbre şi tăinuite penumbre.
Din cauza relaţiei problematice cu autorităţile din anii 1940, a fost închis, iar postul de profesor de pictură de la Iaşi suspendat. După 1950, relaţiile s-au îmbunătăţit, Baba pictând, pentru o scurtă perioadă, în spiritul realismului socialist, pe care îl va abandona repede. Ultimele două decenii de activitate marchează un capitol foarte important din activitatea sa, dramatic şi expresiv, de un înalt rafinament estetic şi tematic: pictează arlechini, regi nebuni şi spaime.
Muzeul Naţional de Artă al Moldovei (MNAM) este un muzeu din centrul Chişinăului, singura instituţie de acest profil din Republica Moldova. Acesta a fost fondat de către Alexandru Plămădeală şi Auguste Baillayre în anul 1939. Actualmente, patrimoniul MNAM numără peste 39.000 de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI. În muzeul permanent funcţionează expoziţii de artă europeană, rusă şi orientală. MNAM deţine bogate colecţii de artă naţională medievală şi modernă, artă decorativă, sculptură şi artă universală.
