Extrema dreaptă românească transformă scandalul tezaurului dacic furat în combustibil pentru conspirații (Euractiv)

Un articol publicat de Euractiv detaliază cum furtul unor artefacte culturale valoroase dintr-un muzeu olandez a declanșat atât o serie de teorii conspiraționiste promovate de grupurile de extremă dreapta din România, cât și o escaladare a disputelor politice interne.

Trei hoți au pătruns în noaptea de vineri spre sâmbătă în Muzeul Drent din Olanda, printr-o gaură făcută în perete, și au furat o cască de aur veche de 2.500 de ani și trei brățări dacice. Potrivit autorităților, anchetatorii români și olandezi explorează mai multe piste, inclusiv posibila implicare a unor cetățeni români sau a clanului german Remmo, cunoscut pentru furturi similare.

Impact politic și acuzații

Conform Euractiv, incidentul a devenit rapid subiect de dezbatere politică în România. Doi foști miniștri ai culturii – Raluca Turcan (PNL) și Lucian Romașcanu (PSD) – și-au aruncat acuzații reciproce. Romașcanu a declarat că transferul artefactelor în Olanda a fost făcut ilegal, fără o hotărâre de guvern, pe durata mandatului lui Turcan. Premierul Marcel Ciolacu a confirmat lipsa unei decizii oficiale pentru această expoziție, subliniind că alte expoziții internaționale au beneficiat de aprobări formale.

Raluca Turcan a negat vehement acuzațiile, susținând că transferul nu necesita un decret guvernamental și acuzând PSD de politizarea incidentului.

Exploatarea de către extremiști

În paralel, grupurile de extremă dreapta și naționaliștii au folosit furtul pentru a alimenta retorica conspiraționistă. Potrivit Euractiv, aceștia au susținut că incidentul face parte dintr-o „subminare a identității naționale”.
Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a cerut demisia miniștrilor de externe și al culturii, afirmând că „statul român este complice la anihilarea națiunii, istoriei și valorilor noastre”.

De asemenea, ședințele comisiilor reunite de cultură din Parlament au fost dominate de retorică naționalistă, conform Euractiv. Mihail Neamțu, deputat AUR, l-a criticat dur pe directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu de la Muzeul Național de Istorie, punându-i la îndoială cetățenia română din cauza originii germane. Într-un răspuns, Oberländer-Târnoveanu s-a declarat „profund jignit de aceste declarații naționaliste și șovine”.

Neamțu a continuat să promoveze ideea ca patrimoniul cultural al României să fie păstrat în țară: „Este obligatoriu să invităm străinii să vină la București... și să descopere patrimoniul nostru național”. Alți membri ai partidelor extremiste, precum Dumitru Coarnă (SOS) și Petrișor Peiu (AUR), au calificat furtul drept un „jaf al identității naționale” și au cerut schimbări în conducerea instituțiilor culturale.

Articolul Euractiv scoate în evidență modul în care un incident internațional devine în România un catalizator pentru conspirații, tensiuni politice și discursuri naționaliste. Anchetele sunt în desfășurare, dar impactul politic și ideologic al furtului rămâne unul semnificativ.