Premium
Spectrul unui nou război între Israel şi mişcarea islamistă Hamas, care deţine controlul în Fâşia Gaza, a reapăraut la începutul acestei săptămâni, dar pare să se îndepărteze, cel puţin provizoriu, marţi, în urma anunţării unui armistiţiu, relatează AFP potrivit news.ro.
Un oficial israelian de rang înalt a dezminţit, însă, existenţa unui asemenea armistiţiu, în faţa presei, la întoarcerea prematură de la Washington, împreună cu premierul Benjamin Netanyahu.
Care sunt urmările posibile ale acestei escaladări a violenţelor?
CE S-A ÎNTÂMPLAT?
O rachetă trasă din sudul Fâşiei Gaza a parcurs 120 de kilometri, potrivit Israelului, şi a atins luni, către ora locală 5.30, o localitate situată la nord de Tel Aviv, distrugând în întregime o casă. Şapte persoane - între care trei copii, inclusiv un bebeluş în vârstă de şase luni - au fost rănite uşor.
Israelul acuză Hamasul că a tras racheta. Însă un reprezentant al mişcării islamiste a respins orice tir deliberat şi a evocat posibilitatea unei probleme tehnice. Hamasul şi Jihadul Islamic, principalul său aliat palestinian, sunt considerate drept singurele în enclava palestiniană care dispun de rachete cu o asemenea rază de acţiune.
Israelul a replicat, luni seara, atacând zeci de obiective cu legături cu Hamasul sau Jihadul Islamic.
grupările armate din Fâşia Gaza au efectuat, ca răspuns, zeci de tiruri de rachete şi de obuze de mortier către Israel.
Ostilităţile au continuat până marţi în zor, în pofida faptului că Hamas a anunţat un armistiţiu cu Egiptul, ca mediator.
Un calm a revenit după aceea.
CINE SE JOACĂ CU FOCUL?
Israelul şi Hamasul au purtat trei războaie din 2008, însă niciunul dintre ele nu pare să aibă interesul să se precipite în al patrulea conflict, porivit unor specialişti.
Netanyahu se află în prezent în campanie în vederea alegerilor legislative de la 9 aprilie.
Israelul consideră Hamasul responsabil de tot ceea ce se petrece în enclava palestiniană, pe care statul evreu o supune unei blocade stricte de peste un deceniu.
Fâşia Gaza s-a aflat pe marginea unui război în 2018. Din noiembrie, Hamasul şi Israelul respectă mai mult sau mai puin un armistiţiu negociat prin intermediul ONU şi Egiptului.
”Hamasul nu vrea o escaladare, de aceea a discutat imediat cu egiptenii” săptămâna aceasta, declară Omar Shaaban, un analist politic din Fâşia Gaza. Hamasul consideră că reacţia israeliană rămâne, pentru moment, ”în limitele jocului”, apreciază el.
CE VA FACE NETANYAHU?
Premierul israelian şi-a scurtat vizita în Statele Unite. El a avut răgaz să obţină o victorie - prin recunoaşterea de către preşedintele american Donald Trump a suveranităţii israeliene asupra părţii siriene a Platoului Golan pe care Israelulu a ocupat-o şi anexat-o unilateral.
În privinţa Fâşiei gaza, el este necesar să menţină un echilibru subtil, pentru a-şi păstra electotatul de drepata, dar evitând un război veritabil, afirmă Jonathan Rhynhold, un profesor de ştiinţe politice.
”Oamenii preferă o lecţie mai dură (împotriva Hamas), dar fără consecinţele inerente, ceea ce îi face sarcina funciarmente imposibilă” lui Netanyahu, adaugă el.
IMPACTUL ASUPRA ALEGERILOR
Aflat la putere de un deceniu, Netanyahu, care se află în prezent la conducerea celui mai de dreapta Guvern din istoria ţării, se confruntă cu o veritabilă ameninţare politică, în alegeri, în persoana lui Benny Gantz, un fost şef al armatei israeliene.
”El ar putea, acum, să piardă un pic de susţinere, dacă nu răspunde mai ferm”, apreciază Rhynhold, dar s-ar afla într-o poziţie şi mai proastă dacă ”merge până la un conflict, în care israelienii ar trebui să fugă în adăposturi antibombă”.
Cu cât trenează situaţia mai mult, ”cu atât Netanyahu se expune unor atacuri din partea adversarilor săi politici”, în contextul în care securitatea constituie ”fondul său comercial electoral”, apreciază Hugh Lovatt, un expert de la centrul de reflecţie European Council of Foreign Relations.
Hamasul evoluează, la rândul său, ”pe sfoară”. Potrivit lui Omar Shabaan, mişcarea islamistă foloseşte manifestaţiile care zguduie Fâşia Gaza de aproape un an, pentru a obţine concesii din partea israelienilor, şi anume o relaxare a blocadei.
Din noiembrie, Netanyagu a autorizat să se distribuie în enclavă ajutoare în valoare de milioane de dolari.
Potolite o vreme, manifestaţiile s-au reluat în ultimele săptămâni, cu o nouă intensitate.
Cel puţin 258 de palestinieni au fost ucişi în tiruri israeliene, de la 30 martie 2018, când a început mişcarea de protest. Doi militari israelieni au fost ucişi în această perioadă.
”Hamasul nu vrea să meargă până la război, dar vrea să-l supună pe Netanyahu unei presiuni cât mai mari posibil”, apreciează Shabaan.
Mii de manifestanţi sunt aşteptaţi sâmbătă, de-a lungul barierei israeliene de securitate care desparte Israelul de enclava palestiniană, pentru a sărbători un an de la această mişcare de protest care vizează în principal blocada israeliană.
