România se află printre cele mai afectate state din Uniunea Europeană de valul de dezinformare care inundă spațiul public. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, 55% dintre români spun că au fost expuși „des” sau „foarte des” la știri false și informații înșelătoare, un procent care plasează țara noastră în topul negativ al UE, alături de Ungaria și Spania. Într-un context dominat de rețelele sociale, polarizare și neîncredere în instituții, datele ridică semne serioase de întrebare privind rezistența societății românești în fața manipulării informaționale.
Dezinformarea și știrile false au devenit o caracteristică a informației. Creșterea popularității rețelelor de socializare a accelerat și mai mult răspândirea și vizibilitatea acestora.
Conform unui sondaj Eurobarometru, expunerea percepută la dezinformare și știri false este în creștere în întreaga Europă, potrivit Euronews, titrează Rador Radio România.
În 2025, peste o treime dintre respondenții din UE (36%) au declarat că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile. Procent care în 2022 era de 28%. Doar 12% au declarat că se simt capabili să le recunoască.
Doar 12% dintre europeni spun că pot recunoaște cu siguranță dezinformarea
Ce țări europene raportează cea mai mare expunere percepută la dezinformare? Și cât de încrezători sunt europenii în a o identifica atunci când se confruntă cu ea?
Este important de menționat că sondajul măsoară expunerea percepută la dezinformare, nu cazuri verificate.
Respondenții au raportat ceea ce credeau a fi știri false, însă sondajul nu a verificat conținutul și nici nu a confirmat că acesta era de fapt fals.
Adunând răspunsurile „foarte des” și „des”, expunerea percepută la dezinformare și știri false variază de la un procent de 26% în Finlanda și Germania la 57% în Ungaria.
România, peste media UE la expunerea percepută la fake news
În România (55%) și Spania (52%), mai mult de jumătate din eșantion a raportat aceeași percepție. Procentul depășește 40% în Bulgaria (48%), Luxemburg (45%), Malta (45%), Grecia (43%), Cipru (42%) și Irlanda (42%).
Printre cele mai scăzute valori, pe lângă Finlanda și Germania (ambele cu procente de 26%), ponderea este de 30%, sau mai mică în Cehia (29%), Suedia (30%), Lituania (30%) și Franța (30%). Olanda, Letonia și Belgia se află la niveluri similare, puțin sub o treime.
Țările din Europa de Est și de Sud tind să raporteze o expunere mai mare la dezinformare, în timp ce Europa de Nord și de Vest raportează, în general, niveluri mai scăzute.
Expert: „Polarizarea, educația slabă și lipsa încrederii în instituții amplifică problema”
Cu toate acestea, modelul este neuniform: țări precum Luxemburg și Irlanda raportează o expunere relativ ridicată, în timp ce Cehia, Italia și Portugalia raportează niveluri mai scăzute decât cele așteptate pentru regiunile lor.
În medie, în UE, trei din zece respondenți (31%) au declarat că au fost expuși „uneori” la dezinformări și știri false în ultimele șapte zile. Această pondere variază de la un procent de 24% în Ungaria la 40% în Suedia.
Incluzându-i pe cei care au răspuns „uneori”, expunerea percepută crește la aproximativ două treimi dintre respondenți (66%) în UE, o cifră care indică un nivel general foarte ridicat de expunere percepută.
În UE, doar 7% au declarat că nu au fost niciodată expuși la dezinformări și știri false, în timp ce 16% au raportat expunere „rară”. Împreună, aceștia reprezintă mai puțin de un sfert dintre respondenți (23%).
De asemenea, este semnificativ faptul că ponderea celor care au răspuns „nu știu” este relativ mare, de 10% în UE.
Persoanele pot recunoaşte dezinformarea?
Puțin peste șase din zece respondenți (62%) spun că se simt siguri că pot recunoaşte dezinformarea atunci când o întâlnesc. Dintre aceștia, 12% spun că sunt „foarte încrezători”, iar 49% se declară „destul de încrezători”. Restul de aproximativ o treime (32%) admit că nu se simt încrezători.
Comparativ cu 2022, acest nivel de încredere a scăzut cu două puncte procentuale în UE și în multe țări individuale.
Alfabetizarea mediatică și verificarea faptelor
Explicarea acestor percepții este complexă, deoarece este posibil să nu reflecte capacitățile reale sau adevărata amploare a problemei, explică Konrad Bleyer-Simon, cercetător la Centrul pentru Pluralism Media și Libertate Media.
„Calitatea și prevalența alfabetizării media și a verificării faptelor în țară pot avea un impact, dar și factorii psihologici (motivele subestimării sau supraestimării capacităților și expunerii cuiva) joacă un rol”, a declarat el pentru Euronews Next.
Rețelele sociale accelerează răspândirea dezinformării
Bleyer-Simon a adăugat că impactul dezinformării este mai mare în societățile cu polarizare puternică, inegalitate economică, performanțe educaționale slabe (așa cum arată scorurile PISA), încredere scăzută în instituții și utilizare pe scară largă a comunicării confruntatoriale și populiste de către politicieni.
„Țările sunt mai rezistente la dezinformare dacă au posturi publice de radio și televiziune puternice și independente, o autoreglementare eficientă a mass-media private, un nivel ridicat de încredere în știri și o populație mai predispusă să obțină informații din mass-media decât din rețelele de socializare”, a spus el.
Comentează