UPDATE / Ministrul Justiției se face de râs: discută despre Falcone, dar nu e în stare să-i prindă pe criminalii de la Arad; reacția ministerului Justiției

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, luni, că este nevoie de eforturi suplimentare privind cooperarea judiciară europeană, astfel încât "hotărârile judecătoreşti să fie recunoscute şi legea să fie aplicată uniform pe tot cuprinsul UE". El a participat la o ceremonie organizată de Ambasada Italiei la Bucureşti pentru comemorarea a 30 de ani de la atentatul mafiei asupra judecătorului Giovanni Falcone, relatează Agerpres.

În cadrul acestui eveniment, desfăşurat în Parcul Kiseleff, unde este amplasată o plăcuţă în memoria magistraţilor italieni Giovanni Falcone si Paolo Borsellino, au mai avut intervenţii ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, şi ambasadorul Italiei la Bucureşti, Alfredo Durante Mangoni.

"Cred că trebuie să facem mai mult pentru cooperarea judiciară europeană, astfel încât hotărârile judecătoreşti să fie recunoscute şi legea să fie aplicată uniform pe tot cuprinsul Uniunii Europene, pentru că numai în acest fel cetăţenii din toate ţările membre ale Uniunii Europene vor avea egală protecţie faţă de lege şi li se va cere şi impune un egal respect faţă de lege", a afirmat Predoiu, după ceremonie.

În intervenţia sa, ministrul a subliniat că felul cel mai simplu în care ar putea fi cinstită munca magistratului asasinat în urmă cu trei decenii şi a tuturor celor care i-au urmat "ar fi ca fiecare, în funcţia de stat, în magistratură, să-şi facă datoria, să urmeze calea profesionalismului, încrederii în lege şi în stat, calea muncii neobosite pentru prevalenţa competenţei, în dauna diletantismului, cum spunea Falcone".

"Nu există cale mai sigură pentru protejarea drepturilor cetăţenilor decât întărirea statului prin aplicarea legii. Astăzi, la 30 de ani de la asasinarea lui Giovanni Falcone, când asistăm în lume la o teribilă încleştare între democraţie şi autoritarism, (...) munca, lupta şi sacrificiul magistratului Giovanni Falcone ne apar în faţă cu şi mai mare măreţie. Înţelegem şi mai bine că Falcone nu a fost doar un magistrat devotat legii, ci a fost un vizionar şi un om de stat cu o profundă înţelegere a sensului muncii sale de magistrat, respectiv aplicarea legii pentru protejarea cetăţenilor", a punctat Predoiu.

La rândul său, ministrul Lucian Bode a evocat personalitatea şi activitatea magistraţilor Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino. "Moştenirea lor este vie şi astăzi în miile de poliţişti, procurori şi judecători care şi-au făcut un ţel, un crez, din a trimite infractorii acolo unde le este locul, pentru că nimeni nu poate ucide dreptatea", a afirmat ministrul de Interne.

El a subliniat că lupta de combatere a criminalităţii grave şi organizate trebuie să fie una permanentă". "Autorităţile statului nu au voie să lase garda jos, iar oamenii legii, fie ei poliţişti sau magistraţi, au obligaţia să-şi facă treaba cu profesionalism şi responsabilitate. Cooperarea între state pe linia judiciară sau poliţienească este decisivă în limitarea la maxim a efectelor nefaste ale criminalităţii sub diversele sale forme asupra societăţii", a adăugat Lucian Bode.

Ambasadorul Italiei a amintit că Falcone este cel care a elaborat celebra strategie investigativă "follow the money" (urmăreşte traseul banilor - n.r.), "pentru a sonda nivelul de infiltrare mafiotă în ţesutul social şi în economie".

"Lui i se datorează şi combaterea obţinerii veniturilor ilicite, confiscarea bunurilor personale ale exponenţilor crimei organizate, destinate apoi scopurilor sociale şi crearea de specializări investigative anti-mafia, coordonarea şi schimbul de informaţii", a completat Alfredo Durante Mangoni.

Magistraţii Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino au devenit simbolul luptei împotriva criminalităţii organizate după ce, în urmă cu 30 de ani, au fost ucişi în atentate organizate de mafie la data de 23 mai 1992, respectiv 19 iulie a acelaşi an. În atentatele cu bombă îndreptate împotriva celor doi magistraţi au murit opt poliţişti şi Francesca Morvillo, soţia lui Giovanni Falcone, ea însăşi fiind magistrat.

Cazul de la Arad - precizări recente de la Lucian Bode

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat vineri, la Cluj Napoca, că singura instituţie care poate face publice date din ancheta atentatului cu bombă de acum un an de zile, de la Arad, este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, relatează Agerpres.

"Legat de ancheta de la Arad - pe 29 (mai - n.r.) se împlineşte un an, ştiţi foarte bine că acolo avem o anchetă coordonată de un procuror. Ministerul nostru încă din primele ore de după această tragedie a fost implicat în strângerea de probe. Sub coordonarea procurorului am avut detaşaţi foarte mulţi poliţişti, detaşaţi de la mai multe structuri ale noastre acolo. Toate detaliile care pot fi date publice, pot fi făcute publice, nu le poate da Poliţia Română, nu le poate da Ministerul Afacerilor Interne, le dă Parchetul. Evident că ne-am dori ca munca noastră şi tot ceea ce am făcut în acest timp şi am livrat către procurori să dea rezultate. Ne dorim la fel de mult, ca toţi românii, să elucidăm acest caz unic în aceşti 30 de ani", a declarat, într-o conferinţă de presă, Lucian Bode.

Acesta a subliniat faptul că din datele pe care le deţine este vorba de o acţiune singulară şi nu este vorba de o reţea.

"În România, astfel de atentate au mai încercat să fie realizate şi au fost dejucate. Iată că vorbim de un singur atentat în 30 de ani, care adus la această finalitate. (...) România este o ţară sigură. Nu vorbim de o reţea care să acţioneze în acest sens în România", a conchis Lucian Bode.

Context

Maşina omului de afaceri Ioan Crişan a explodat, în 29 mai 2021, când el a vrut să plece din parcarea unui supermarket aflat pe Calea Aurel Vlaicu, din municipiul Arad.

În acest caz, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fac cercetări pentru omor calificat cu premeditare.

UPDATE:

Ministerul Justiției a transmis un drept la replică, pe care îl redăm mai jos:

„În urma articolului „Ministrul Justiției se face de râs: discută despre Falcone, dar nu e în stare să-i prindă pe criminalii de la Arad”, publicat pe website-ul stiripesurse.ro, în data de 23 mai 2022, vă rugăm să primiți prezentul drept la replică din partea Ministerului Justiției în care înțelegem să formulăm câteva precizări.

1. În legătură cu poziția și atribuțiile Ministerului Justiției

Ministerul Justiției, respectiv ministrul Justiției își au atribuțiile și competențele funcționale stabilite prin Constituție și alte acte normative. Aceste competențe funcționale nu includ sub nicio formă atribuții directe operative legate de depistarea, anchetarea, urmărirea penală, inculparea persoanelor care încalcă legea penală.

Nu mai puțin, Ministerul Justiției are, între altele, rolul de a contribui la buna funcționare a sistemului judiciar în general, precum și de a sprijini, în limita sus-ziselor competențe legale, combaterea criminalității de toate formele.

În esență, Ministerul Justiției elaborează politici publice adresate sistemului judiciar și are inițiativă legislativă în domeniul politicii penale.

De asemenea, potrivit art.132 (1) din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiției. Această prevedere trebuie înțeleasă în sensul că „autoritatea pe care ministrul Justiției o exercită asupra procurorilor nu are nicio legătură cu activitatea judiciară pe care un procuror o desfășoară în concret, într-o anumită cauză penală, ci vizează activitatea ministerului public în ansamblul său.” (Decizia Curții Constituționale a României nr.136/2018).

Deci, art.132 (1) din Constituție nu presupune în nici un fel un control operativ și funcțional al ministrului Justiției sau puterea de a direcționa activitatea judiciară a procurorilor într-un dosar sau altul.

Principalele declinări legislative ale textului art.132 (1) din Constituție sunt competențele ministrului Justiției de a face propuneri pentru unele poziții de procurori de rang înalt, în primul rând Procurorul General, de a face propuneri de revocare din aceste funcții (art.53 (1) din Legea nr.304/2004) și de a emite îndrumări sistemice Ministerului Public (art.62 (2) din Legea nr.304/2004).

În concluzie, prin raportare la conținutul articolului sus citat, Ministerul Justiției nu are nicio atribuție concretă legată de depistarea, anchetarea, urmărirea penală și inculparea autorului/ autorilor (eventual) faptelor penale indicate în articolul dvs. cu sintagma „atentatul cu bombă de la Arad”.

2. Ancheta la care articolul face referire este în lucru la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Amintim că procedura în timpul urmăririi penale are caracter nepublic conform art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, precum și art. 12 alin. 1 lit.e) și f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

3. În context, față de competențele legale ale Ministerului Justiției și ale ministrului Justiției în cadrul inter-instituțional mai larg al sprijinirii combaterii criminalității de toate formele, punctăm doar câteva din politicile publice desfășurate recent:

3.1. În anul 2020, Ministerul Justiției a luat inițiativa și a organizat un grup inter-instituțional de luptă împotriva criminalității organizate pentru elaborarea unei strategii de profil, care să armonizeze și eficientizeze combaterea acestei forme grave de infracționalitate. Lucrările acestui grup, la care au participat Ministerul Public, DIICOT, MAI, serviciile de informații interne și externe, s-au desfășurat pe toată jumătatea anului 2020 și au rezultat într-o strategia națională aprobată ulterior de Guvernul României. Strategia a fost elaborată inclusiv sub aspectul integrării eforturilor instituțiilor românești de aplicare a legii cu cele ale instituțiilor partenere, beneficiind, prin sprijinul Ambasadei SUA de la București, inclusiv de expertiza unor instituții de profil partenere, respectiv Biroul Federal de Investigații al SUA.

3.2. Ministrul Justiției a emis către Ministerul Public îndrumările nr. 99940 din data de 28 noiembrie 2019 și nr. 45318 din data de 10 iunie 2020, prin care a solicitat intensificarea și prioritizarea acțiunii de combatere a crimei organizate și o atitudine proactivă în ceea ce privește sesizarea din oficiu, cu luarea în considerare a tuturor surselor de informare, inclusiv surse deschise și mass media.

4. În materie legislativă, Ministerul Justiției a finalizat recent elaborarea proiectelor de modificare ale Codurilor penal și de procedură penală, care vor fi înaintate Guvernului spre adoptare, în perioada imediat următoare.

5. Ministrul Justiției organizează și conduce periodic întâlniri cu conducerea Ministerului Public pentru a identifica și pune în practică orice măsură instituțională care poate sprijini activitatea parchetelor de a combate criminalitatea de toate formele”, arată Ministerul Justiției.