Premium
Premierul Florin Cîțu a fost condamnat penal, în 2001, în SUA, pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice. Așa cum STIRIPESURSE.RO nota într-o analiză publicată miercuri, această condamnare nu generează nicio interdicție în privința ocupării funcției guvernamentale, chiar dacă hotărârea de condamnare ar fi recunoscută în România, pentru că ar interveni reabilitarea de drept. O altă discuție stârnește însă valul în presă și pe rețelele de socializare: modul în care Florin Cîțu a obținut acces la informații clasificate.
Mai multe persoane - jurnaliști, simpli comentatori, dar și juriști - au lansat ipoteza unei ilegalități comise de Florin Cîțu în declarațiile cerute pentru obținerea certificatului de la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). Mai exact, declarația conține o rubrică referitoare la antecedentele penale, iar suspiciunea este că Florin Cîțu ar fi completat în fals documentul. În ciuda unor clarificări din partea ORNISS, suspiciunea este vehiculată în continuare în mediul online.
Premierul Cîțu nu are probleme legale nici în acest sens, pentru că legea nu prevedere obligativitatea completării declarației respective de către miniștri sau prim-ministru pentru obținerea accesului la informații clasificate. Potrivit Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, așa cum a fost modificată prin Legea 268/2007, demnitarii au acces la informații clasificate prin simpla preluare a mandatului.
Astfel, articolul 7 alin. (4) al Legii 182/2002 prevede următoarele:
„Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:
a) Preşedintele României;
b) prim-ministru;
c) miniştri;
d) deputaţi;
e) senatori;
f) judecători;
g) procurori;
h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).”
