Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu se va opri prin negocieri clasice, ci doar în momentul în care Vladimir Putin va fi scos de la putere sau când Federația Rusă își va epuiza resursele necesare continuării conflictului, susține analistul politic Iulian Chifu.
Schimbarea de la Kremlin, condiția decisivă pentru pace
Într-o declaraţie acordată AGERPRES în contextul marcării a patru ani de la începutul agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, a precizat că acest conflict militar se va încheia "în momentul în care Rusia îşi epuizează în mod substanţial resursele, atât de mult încât grupul de oligarhi care plătesc pentru război şi cercurile din jurul Kremlinului se hotărăsc să îl îndepărteze, pensioneze pe Vladimir Putin şi grupul său".
Potrivit analistului politic, "nu va exista o stopare a războiului decât după eliminarea lui Putin".
"Când mă refer la eliminare e vorba despre scoaterea din zona de putere, evident. Mă rog, istoria Rusiei ne arată că eliminarea în cazul liderilor ruşi, cu excepţia celor doi care aveau înclinaţii democratice, s-a petrecut într-o formă mult mai violentă", a arătat el.
În opinia sa, planurile de pace convenite trilateral de SUA, Uniunea Europeană şi Ucraina vor ajunge în faza în care să poată fi aplicate odată ce în Rusia se va fi petrecut o schimbare substanţială în una din cele două direcţii - eliminarea liderului şi a grupului său, epuizarea resurselor şi o presiune în creştere din partea populaţiei în raport cu dirijarea resurselor către front, fără nicio motivaţie şi fără nicio perspectivă.
Cât priveşte actualele negocieri pentru pace, Iulian Chifu spune că e foarte important că Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Ucraina şi-au aliniat poziţiile în privinţa planului de 20 de puncte şi că garanţiile de securitate imaginate şi puse pe masă au fost convenite.
"E foarte important şi sunt foarte importante şi celelalte înţelegeri bilaterale, garanţii de securitate sau multilaterale sau bilaterale cu Statele Unite privind prosperitatea sau elementele de reconstrucţie. Acestea pot susţine efortul de război", a adăugat analistul politic.
Europa, în alertă pe Flancul Estic
Potrivit acestuia, războiul ca atare nu a modificat în sine echilibrul geopolitic, însă existenţa războiului a determinat o alertă cel puţin pe Flancul Estic, dând în context exemplul Suediei şi al Finlandei, state iniţial neutre, care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică.
"Şi, imediat după aceea, combinat cu discuţia privind transferul de responsabilităţi pe zona de securitate şi apărare europeană dinspre Statele Unite spre Europa, am avut o alertă, dublă alertă, îmbrăţişată de Uniunea Europeană, de Coaliţia de Voinţă - aici trebuie să punem şi Marea Britanie şi ceilalţi actori pentru: o dată a sprijini Ucraina ca să oprească Rusia şi să se apere, în al doilea rând pentru a pregăti Europa pentru apărare şi descurajare în condiţiile în care Statele Unite păstrează, potrivit strategiei naţionale de apărare a lor, doar umbrela nucleară şi elemente critice, după cum se spune acolo, de sprijin pentru Europa. Aceeaşi doctrină marchează faptul că, evident, Articolul 5 (din Tratatul Atlanticului de Nord - n.r.) rămâne valabil, deci, dacă este nevoie, Statele Unite vor fi prezente alături de aliaţi în condiţiile existenţei unui atac asupra unui aliat", a explicat Iulian Chifu.
El a evidenţiat faptul că există o mică fragmentare în Europa în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei.
"Putem să izolăm, dacă vreţi, Ungaria şi probabil alte state, în exterior, dar regăsim asemenea opinii în interiorul statelor, la anumite categorii de forţe politice, în general în zonă populistă, extremistă, aşa-numit suveranistă şi, hai să spunem, mai nou pro-trumpistă, care de fapt acoperă pro-rusismul acestor forţe. Pentru că dă bine, relaţia cu America e mult mai bine văzută şi atunci, dacă înlocuieşti pro-rusismul cu pro-americanismul, pro-trumpismul, ai o formă de prestigiu şi, mă rog, de acceptabilitate mai bună la nivelul propriilor populaţii. Deci toate aceste componente politice din interiorul statelor, da, ele pot avea şi opţiuni distincte, diferite", a subliniat Iulian Chifu.
Analistul politic a fost de părere că sancţiunile impuse Federaţiei Ruse "au funcţionat pe termen lung".
"Ne uităm la situaţia economică. Punctul unde am eu rezerve este faptul că Rusia este o dictatură, chiar unipersonală a lui Putin, ceea ce înseamnă că îşi permite să ia resurse de la zona civilă, de la alimentarea sau echilibrarea bugetelor regiunilor şi altor componente ale federaţiei, pentru a le muta către efortul de război, ceea ce face. În egală măsură a crescut taxele şi impozitele, inclusiv TVA-ul, punând tot pe umerii populaţiei costurile aventurii sale în Ucraina. Nu mai vorbim despre componenta de resursă umană pe care o toacă. Practic, Vladimir Putin şi-a distrus statul, ţara pentru generaţii întregi de acum înainte. Deja avea probleme demografice până să înceapă războiul. În momentul de faţă, maşina de tocat pe care o utilizează pentru că nu are niciun fel de rezervă în raport cu viaţa oamenilor sau cu riscurile luate, de obicei aşa se întâmplă în linia întâi, expune şi pierde foarte mulţi oameni şi, în general, oameni tineri, la vârsta procreării, la vârsta activităţii şi lucrurile astea, deja în patru ani, dar în perspectivă vor conta şi mai mult", a arătat analistul politic.
Iulian Chifu a subliniat că, la nivelul sancţiunilor, punctul cel mai important este reducerea substanţială a resurselor care vin din petrol şi gaze, ceea ce însemna înaintea războiului, în anul 2021, 50% din bugetul Federaţiei Ruse.
"Mai întâi sancţiunile, după aceea plafonarea preţurilor, ulterior accentuarea sancţiunilor secundare, vezi Donald Trump în raport cu India (...) şi o pornire împotriva flotei din umbră care transportă acest petrol, probabil că suma acestor lucruri are un efect major, în primul rând, pe resursa financiară, dar sigur presează în mod substanţial efortul Rusiei de a câştiga, de a atinge obiectivele sale maximaliste, formulate de Vladimir Putin", spune expertul.
Rolul României în conflict
Cât priveşte România, Iulian Chifu a precizat că ţara noastră şi-a făcut "partea de responsabilitate" în susţinerea Ucrainei.
"Unu - suntem vecini, în al doilea rând există două căi obligatorii de tranzit pentru a ajunge în Ucraina cu ajutoare. Am avut responsabilitatea privind refugiaţii în faza iniţială a războiului, sprijin de toate facturile, multi-faţetat, care a continuat în mod constant şi pe zona energetică şi umanitară şi militară şi tranzit economic şi exporturi făcute pe teritoriul României, deschiderea nenumăratelor puncte de trecere noi, special din acelaşi motiv pentru a uşura acest tranzit şi exporturi ale Ucrainei. Deci multiple formule, sigur, inclusiv ajutorul direct militar, inclusiv, iată, anul trecut, deşi eram în deficit excesiv, România a contribuit cu 50 de milioane de euro la acel program de achiziţii de armament din Statele Unite pentru Ucraina şi probabil că pe măsură ce încorsetarea aceasta, din nevoia de reajustare economică şi eliminare a deficitelor, va fi lăsată în spate, se va fi realizat, probabil că şi România se pregăteşte mult mai mult, inclusiv în perspectiva reconstrucţiei post-conflict", a explicat analistul politic.
În opinia sa, aderarea europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova ar putea avea loc chiar anul viitor, în ciuda piedicilor. "Până atunci putem să vedem într-adevăr începerea negocierilor, pentru că în momentul de faţă ele se realizează la nivel tehnic, dar la nivel politic şi formal nu au putut să se realizeze din motivele blocajului veto-ului ungar. Avem alegeri în Ungaria în aprilie. Este posibil, ca urmare a acestor alegeri, în funcţie de rezultat, fie să avem o deblocare naturală, fie Comisia, Uniunea Europeană, Consiliul European să recurgă la instrumente extraordinare pentru a ocoli acest veto al Ungariei şi a porni un asemenea proces", a susţinut Iulian Chifu.
Astfel, eventuala aderare, după cum a arătat el, ar deschide drumul şi pentru statele aspirante din Balcanii de Vest.
"Merită această notă specială în momentul în care Ucraina intră în Uniunea Europeană şi în această formă şi Republica Moldova va face acest pas cu amendamentul că, ulterior, pe bază de merite individuale, pe bază de negociere pe fiecare dintre capitole şi ajustării legislativ-instituţionale, fiecare din cele două, plus celelalte ţări din Balcanii de Vest, va putea avea acces pas cu pas şi la decizie, deci la vot pe domeniile în care şi-au ajustat legislaţia şi s-au integrat european", a mai arătat Iulian Chifu.
Comentează