Medici, specialiști sau studenți s-au reunit la Cluj-Napcoa pentru a dezbate, în cadrul „Hacking Work”, despre un fenomen tot mai îngrijorător care apare în sistemul medical românesc: burnout-ul în rândul cadrelor medicale.
Fenomenul burnout-ului duce la efecte în lanț în sistemul medical, au avertizat participanții la conferință. Oboseala cadrelor medicale amplifică astfel fenomenului migraționist în domeniu.
Participant la conferință a fost și vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul Nicu Ștefănuță. El a sesizat că există un cumul de factori care pune presiune pe sistemul medical, care duce în cele din urmă la burnout și servicii mai slabe pentru pacient.
„Astăzi la conferința din Cluj am aflat că aceste cauze migraționiste nu sunt doar financiare, țin și de sistem, de supraîncărcare, de numărul de gărzi - care este inuman, de faptul că nu ai loc să progresezi în carieră pentru că nu sunt posturi, pentru că mulți rămân și în timpul lor de pensionare... Deci cauzele sunt mai complexe pentru care oamenii pleacă. Eu pot să înțeleg: un medic tânăr care face șapte gărzi pe lună că zice 'eu nu mai pot, mai bine mă duc în altă țară, poate câștig similar'. Nivelul de salarii s-au nivelat, deci nu mai e doar banul ceea ce atrage medicul român să plece, ci sistemul defect”, a declarat pentru STIRIPESURSE.RO Nicu Ștefănuță.
Posibilă măsură: consiliere psihologică gratuită pentru cadrele medicale din Europa?
Europarlamentarul a fost întrebat dacă oferire de consiliere psihologică cu titlu de gratuitate tuturor cadrelor medicale din UE ar putea reprezenta o soluție pentru a ameliora sau stopa fenomenul de burnout.
„Asta e miza în mandatul meu să reușesc să împing ideea că fiecare stat membru trebuie să aibă un număr minim (n. r.: de ședințe gratuite de consiliere psihologică pentru cadrele medicale). Dacă e 10, 20, 30, înțelegem, nu suntem nebuni. Sunt însă țări mai bogate, care își permit, cât și țări mai sărace, care nu-și permit, țări cu deficit. Însă sănătatea mintală trebuie normalizată și integrată în pachetul de sănătate. După mine, dacă tratezi sănătatea mintală ca fiind inferioară sănătății fizice de fapt calci un drept al omului. Asta pentru că să ai o apendicită sau o depresie profundă sau un burnout e mult mai grav. Mult mai gravă e depresia decât apendicita, că la apendicită după o săptămână scapi”, a concluzionat Ștefănuță.
Context
Burnout-ul a fost recunoscut de OMS ca afecțiune în 2018, iar unele țări europene, precum Letonia, îl consideră deja o boală profesională. Și în România s-a încercat acest lucru, dar proiectul de lege propus de USR a fost retras chiar înainte de vot.
Primise aviz negativ de la comisiile de sănătate și muncă, iar angajatorii s-au opus, pentru că legea prevedea concediu medical, terapie și reducerea programului de lucru pentru angajații care trec printr-un episode de epuizare profesională, relatează postul Euronews.
De asmenea, parlamentarii USR promit că nu renunță și spun că pregătesc un nou proiect pentru reglementarea burnout-ului.
Se strâng semnături pentru legea burnout-ului
În paralel se strâng deja semnături pentru ca acest fenomen să fie reglementat prin lege.
Dezbaterea de la Cluj-Napoca „Burnout în sistemul medical: Când salvatorii au nevoie de salvare” promovează astfel inițiativa privind legea burnoutului, pentru care se strâng deja semnături.
Campania și petiția „#VremLegeaBurnout” propune o lege clară și ușor de aplicat, aliniată la ceea ce alte țări europene fac deja (Franța, Belgia, Olanda sau Suedia), care să stabilească măsuri clare pentru prevenirea stresului la muncă și combaterea epuizării profesionale în România. „O astfel de lege nu încurcă pe nimeni. Dimpotrivă, ar fi primul pas spre o cultură a muncii mai sănătoasă și mai echilibrată. Această lege ar aduce beneficii reale și angajaților, și angajatorilor, dar și economiei țării noastre. Pentru că prevenția e întotdeauna mai ieftină și mai umană decât reparația”, susțin cei care promovează campania.
Ce solicită?
„Recunoașterea legală a burnoutului ca fenomen ocupațional
Prime măsuri de prevenție, protecție și sprijin psihologic și medical pentru angajați
Reguli clare pentru reducerea și gestionarea stresului la muncă și respectarea dreptului la deconectare după muncă
Programe prin care oamenii care au trecut prin burnout să poată reveni la muncă”, se arată în petiție.
Comentează