România continuă să se confrunte cu un fenomen grav: aproape una din 10 nașteri provine de la fete cu vârsta între 15 și 19 ani, iar sute dintre acestea sunt copile sub 15 ani. Datele oficiale arată cazuri repetate de nașteri la vârste extrem de fragede, inclusiv adolescente care au ajuns la al doilea sau chiar al treilea copil înainte de majorat. În acest context, Salvați Copiii solicită o reformă profundă a legislației și introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie încă din primii ani de școală.
Cifrele care arată dimensiunea fenomenului
Potrivit datelor INS, în 2024 au fost înregistrate 143.637 de nașteri, dintre care 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani.
În 601 cazuri este vorba despre fete sub 15 ani. Pentru 23 dintre acestea, copilul născut este al doilea, iar o adolescentă de nici 15 ani a devenit mamă pentru a treia oară.
De asemenea, 652 de fete care nu împliniseră 19 ani au ajuns la a treia naștere în 2024.
Harta mamelor minore
Cele mai multe nașteri la fete sub 15 ani au fost raportate în județele Mureș (60), Bacău (34), Bihor (31), Dolj (29) și Brașov (27).
La grupele de vârstă sub 15 ani și 15–19 ani, județele cu cele mai multe mame minore sunt Mureș (813), Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541). Bucureștiul ocupă locul 14, cu 351 de nașteri provenind de la mame sub 19 ani.
La polul opus se află Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).
Educația pentru sănătate, soluție esențială
Conform cercetărilor realizate de Salvați Copiii, 66% dintre minore au declarat că au primit informații legate de educația sexuală. Însă aproape 30% spun că aceste informații au venit din surse informale – rude, prieteni sau colegi.
„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere.
Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Organizația subliniază că cel mai important impact al programelor de educație sexuală este creșterea capacității copiilor de a detecta, preveni și raporta abuzurile sexuale.
Povestea Mariei: „Am simțit că viața mea s-a terminat”
Maria avea 15 ani când a aflat că este însărcinată.
„Am simțit că viața mea s-a terminat pentru totdeauna, că nu mai are sens să mai visez la nimic vreodată. Chiar dacă locuiesc într-un sat, aveam și eu visurile mele. Să merg la liceu, să învăț o meserie și să devin ceva mai mult.”
Fără sprijin și confruntată cu rușinea și abandonul partenerului, Maria a fost ajutată ulterior de specialiștii Salvați Copiii, care i-au facilitat accesul la servicii medicale și consiliere, permițându-i să își continue studiile.
Ce propune Salvați Copiii
Organizația solicită modificarea Legii 272/2004 și a Legii 198/2023 pentru a introduce educația pentru sănătate ca disciplină obligatorie în trunchiul comun, încă din grădiniță.
În prezent, programele de educație pentru sănătate pot fi derulate abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților, o condiție care, potrivit organizației, exclude tocmai copiii cei mai vulnerabili.
Salvați Copiii propune elaborarea unor norme metodologice unitare, pregătirea cadrelor didactice și implicarea Ministerului Educației, Ministerului Sănătății și ANPDCA într-o strategie comună.
Comentează