Festivalul ProEtnica, încheiat pe o ploaie torenţială de spectacolul 'Di Naye Yiddishe Melodies'

Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica, care s-a desfăşurat la Sighişoara pe parcursul a cinci zile, s-a încheiat, duminică seara, pe o ploaie torenţială, cu spectacolul Teatrului Evreiesc de Stat, "Di Naye Yiddishe Melodies", avându-l ca solist pe compozitorul şi violonistul german Mark Kovnatskiy, potrivit Agerpres.

"Di Naye Yiddishe Melodies", în traducere "Noile melodii idiş" este, potrivit autorilor, o reinterpretare creativă şi contemporană a muzicii tradiţionale evreieşti.

"Această viziune este accentuată de prezenţa compozitorului şi violonistului german Mark Kovnatskiy, care semnează în întregime programul şi îl interpretează (vioară, voce, compoziţii, aranjamente). Procesul artistic implică fuziuni între stiluri - de la klezmer tradiţional şi hasidic, la influenţe din jazz, rock, muzică clasică şi chiar elemente moderne, lucru încurajat şi în descrierea oficială a festivalului. Astfel, programul este integral alcătuit din compoziţii originale ale lui Kovnatskiy, inspirate din tradiţii idiş, moldoveneşti, ucrainene şi orientale. Artişti români alături de el au întregit orchestra, într-o distribuţie ce combină viori, percuţie, acordeon, pian, violoncel, trompetă - un ansamblu bogat, capabil să redea cu autenticitate şi profunzime muzica prezentă", se arată pe site-ul ProEtnica.

Potrivit organizatorilor festivalului, prezenţa acestui ansamblu la ProEtnica vorbeşte despre continuitatea şi vitalitatea culturii idiş în contemporaneitate.

"În contrast cu percepţiile stereotipe conform cărora patrimoniul evreiesc ar fi doar un ecou istoric, 'Di Naye Yiddishe Melodies' demonstrează contrariul: muzica idiş nu numai că există, ci se reinventează vibrant, în fluxul timpului. Participarea la festival se înscrie în misiunea istorică a Teatrului Evreiesc de Stat, instituţie cu tradiţie în promovarea limbii, teatrului şi culturii idiş, care continuă activitatea în mod neîntrerupt şi este recunoscută drept cel mai vechi teatru de limbă idiş activ la nivel global. Astfel, concertul de la Sighişoara este o nouă expresie a angajamentului cultural al instituţiei, în termeni de interacţiune cu publicul, diversitate şi inovaţie. Evenimentul a fost anunţat cu entuziasm şi descris ca o prezenţă marcată de energie, emoţie şi originalitate. Indicii din site-ul festivalului sugerează o invitaţie expresă: 'păşiţi alături de noi în ritmul dansului, purtaţi de emoţie, tradiţie şi bucuria de a fi împreună', ceea ce indică nu doar un concert, ci o experienţă comunitară, pluri-senzorială", se menţionează pe site-ul Festivalului Intercultural ProEtnica.

Organizatorii consideră că acest spectacol este un liant între comunităţi, o cale de redescoperire a unui patrimoniu regional mereu în mişcare.

"Prezenţa Teatrului Evreiesc de Stat la ProEtnica 2025, prin realizarea spectacolului-concert 'Di Naye Yiddishe Melodies', a reprezentat o moştenire viu-prezentă, comunicată cu forţă contemporană. Dialogul între tradiţie şi modernitate - între rădăcini idiş şi resurse multiculturale germano-române - a propus publicului o muzică idiş actuală, subiect dinamic, autentic şi plin de personalitate. Într-o zi dedicată diversităţii culturale, sub cerul Sighişoarei, acest concert a fost - atât metaforic, cât şi real - o punte între epoci, comunităţi şi emoţii. Un moment de cultură vie, oferit cu eleganţă de o instituţie care rămâne un far al artei idiş în România şi dincolo de graniţe", mai menţionează sursa citată.

Înaintea ultimului concert, care a închis ediţia a XXI-a a Festivalului Intercultural ProEtnica Sighişoara, directorul Centrului Cultural Educaţional Interetnic pentru Tineret (ibz) din Sighişoara, Volker Reiter,organizatorul manifestării, a mulţumit forţelor de ordine - Jandarmerie, Poliţie, Poliţie Locală, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Horea" al judeţului Mureş - partenerilor şi partenerilor media.

El a menţionat că finanţatorii ediţiei a XXI-a a Festivalului ProEtnica au fost Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi Ministerul Culturii, manifestarea având loc în colaborare cu Consiliul Judeţean Mureş, cu sprijinul Municipiului Sighişoara, al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi al Centrului Naţional de Cultură Romano-Kher.

Manifestarea s-a desfăşurat în perioada 27-31 august şi s-a bucurat de participarea a peste o mie de reprezentanţi ai celor 20 de minorităţi naţionale oficiale din ţară.

Volker Reiter a arătat că, pentru a treia oară în istoria desfăşurării, ProEtnica primeşte Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

Programul Festivalului ProEtnica s-a derulat pe mai multe secţiuni: spectacole pe scena din Piaţa Cetăţii, dezbateri pe tema minorităţilor etnice, prezentări de filme cu aceeaşi tematică, precum şi lansări de cărţi.

În secţiunea de dezbateri a Festivalului, la Sala Barocă a Primăriei Sighişoara s-a desfăurat masa rotundă "Sprijinirea minorităţilor naţionale în vremuri de criză a statului democratic şi sustenabil", moderată de prof.univ.dr. Radu Carp de la Universitatea din Bucureşti, care a subliniat importanţa continuării acestei manifestări.

"Ne confruntăm cu un an foarte dificil din punct de vedere financiar. ProEtnica e un semn distinctiv al imaginii României, unic în Europa. E păcat să se piardă şi sper să continue. Dincolo de această reuşită, există alte lucruri care se pot discuta, astfel încât să avem o prezenţă mai bună a minorităţilor naţionale în viaţa publică din România", a afirmat Radu Carp.

Reprezentanta Ministerului Culturii, Irina Cajal-Marin, a arătat că, de-a lungul istoriei, au mai existat perioade de criză influenţate de numeroşi factori socio-economici, politici, încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, dar că prin participarea la ProEtnica dovedeşte că "statul împreună cu minorităţile naţionale a găsit soluţii pentru păstrarea dezvoltarea şi promovarea culturii minorităţilor naţionale".

Tot în Sala Barocă a Primăriei Sighişoara, sub egida Centrului Naţional de Cultura a Romilor, prof. univ. dr. Delia Grigore de la Facultatea de Limbi şi Literaturi străine - Catedra de limbă romani şi Cristian Pădure, lector universitar doctor în cadrul aceleiaşi secţii, au prezentat expunerea "Arta romă ca formă de rezistenţă şi afirmare identitară" - literatură, teatru, film şi arte vizuale create de artişti romi.

Organizatorul ProEtnica, Volker Reiter, a subliniat că ediţia a XXI-a s-a bucurat de o "prezenţă record" a manifestărilor comunităţilor etnice, inclusiv în secţiunile teatru şi film.

Astfel, a fost prezentat filmul de scurt metraj "Bilet de iertare", oferit de Centrul naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher, şi lungmetrajul documentar "MIUTYUN - Istoria Diasporei Armene din România", prezentat de Uniunea Armenilor din România.

Pe parcursul ProEtnica au avut loc şi trei lansări de carte: "Eroii nu mor niciodată", autor: Mihai Hafia Traista, de către Uniunea Ucrainenilor din România - Filiala Bucureşti, "Dublu autoportret" de Varujan Vosganian şi "Ritualul ca estetică narativă în filmul lui Parajanov" de Armine Vosganian, din partea Uniunea Armenilor din România.

"Principalul scop al Festivalului ProEtnica este consolidarea păcii sociale într-o societate democratică şi pluralistă prin promovarea întâlnirilor şi interacţiunilor între oameni de diferite origini etnice. Manifestare interculturală cu valoare de unicat în România, Festivalul reprezintă o agora a dialogului interetnic şi intercultural cu reverberaţii pozitive în plan european, un instrument pentru consolidarea păcii interetnice, pentru o Românie pluralistă şi democratică", a conchis Volker Reiter.