Fierbere pe piața politică: cine pierde și cine câștigă din comasare

Zilele acestea e agitație mare la partidele din România, în așteptarea finalizării negocierilor și deciziei de comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare pentru data de 9 iunie. Puterea susține revenirea la data tradiția alegerii primarilor și consiliilor locale și județene în vară, precum și economiile la buget, alături de asigurarea unei prezențe substanțiale în scrutinul pentru desemnarea trimișilor noștri la Bruxelles, în vreme ce opoziția acuză slaba capacitate de mobilizare a propriului electorat, în lipsa unei infrastructuri formate din aleși locali și organizații „la firul ierbii”. Argumentele ambelor părți sunt valide, raportat la propriile interese. Dacă PSD, PNL și chiar UDMR dețin o zestre stabilă a rețelei electorale, AUR și alianța USR-PMP-Forța Dreptei ridică problema moralității cuplării celor două tipuri de alegeri. Într-un context geopolitic și militar din ce în ce mai instabil, limitarea discursului anti-occidental pare a fi necesitatea legitimă pentru coaliția de guvernare. Totuși, mizele sunt diferite pentru fiecare dintre actori:

PSD are principalul atu de negociere în fața PNL

Asta pentru că social-democrații sunt recunoscuți pentru forța structurii locale, capabile să se mobilizeze și pentru votul politic al europarlamentarelor, nu doar pentru alegerea edililor de comune sau orașe. În acest context, comasarea le poate aduce, totusi, un plus de procente, din capacitatea primarilor, dar mai ales șansa de a se consolida în fața partenerilor liberali, pentru viitoarea legislatură. Dacă astăzi repartizarea portofoliilor în guvern este relativ echilibrată, la un scor al PSD care începe cu cifra 3, față de un sperat scor cu cifra 2 al PNL, proporțiile în viitorul cabinet s-ar schimba în favoarea social-democraților. În plus, aceștia au atât interesul de a limita elanul AUR, cât și de a asigura stabilitatea conducerii din Modrogan, evitând astfel o coalizare anti-PSD la prezidențiale. Cu aceste cărți în mână, liderii din Kiselef încearcă să maximizeze beneficiile, prin solicitarea unui calendar pentru toate alegerile, dar și pentru o eventuală înțelegere pentru candidaturile cele mai relevante: președinția României sau primăriile din București și orașele conduse de reprezentanți USR.

PNL joacă la offside

Liberalii conduși de Nicolae Ciucă sunt conștienți atât de dificultatea PSD de a forma un viitor guvern fără ei, dar și de faptul că o parte din viitorii parlamentari ai AUR vor putea fi racolați pentru eventuala susținere a unui cabinet PSD-UDMR, votat și de minorități. Chiar dacă acest scenariu nu ar asigura stabilitatea unei majorități consistente, PNL s-ar vedea în opoziție, obligat să reia colaborarea cu USR și cu defectorii conduși de Ludovic Orban. Cea mai rea ipoteză pentru liberali ar fi situarea pe locul 3 sau chiar 4, caz în care implozia internă ar fi iminentă, afectând grav puterea partidului pentru atacarea alegerilor din iarnă.

AUR începe să se clatine

Problema lui George Simion nu ține doar de lipsa primarilor și organizațiilor locale experimentate. În multe județe partidul a reciclat foști lideri ai altor formațiuni, neputând să propună „oamenii noi”, așa cum a propus. Sursele politice susțin că o parte din această zestre de „traseiști” au fost trimiși de partidele mari pentru a-și asigura controlul pe viitor, la nivel local. Însă cea mai mare provocare a AUR ține de proporția votului: în ipoteza comasării, voturile politice formațiunii nu s-ar mai raporta la o prezență scăzută, de circa 30%, ci la una ce va atinge, cel mai probabil, peste 40%, fapt care va reduce procentele obținute, și deci, clasamentul. Diferența dintre un scor așteptat inițial de 25% și unul începând cu cifra 1 va conduce la convulsii interne, mai ales raportat la numărul de locuri promise pentru toamnă. Iar cei care așteptau o candidatură la parlamentare pe listele „suveraniștilor” s-ar putea să se reorienteze, slăbind suplimentar structura.

Polul de dreapta nu își poate atinge potențialul

Construit din nucleul dur al USR, structurile locale ale PMP și cei câțiva parlamentari ai lui Ludovic Orban, „Dreapta Unită” este dată de sondaje sub potențialul sumei membrilor: astfel, aritmetica națională arată că 12%USR + 4%PMP + 2%Forța Dreptei pot însuma la urne în jur de 13-14%, asta și din cauza lipsei de performanță a edililor. În vreme ce PSD și PNL mizează pe o realegere a circa 80% din candidații proprii la primăriile României, cu rol de locomotive inclusiv pentru europarlamentare, noua alianță propune nume precum Nicușor Dan, Clotilde Armand sau Dominic Fritz, cu toții criticați și contestați pentru lipsa performanței administrative.