Reforma administrației publice locale provoacă tensiuni nu doar în interiorul coaliției, ci și în rândul aleșilor locali. În timp ce premierul Ilie Bolojan susține reducerea a cel puțin 10% din personalul administrației locale – adică circa 13.000 de posturi – primarul Slatinei, Mario de Mezzo, avertizează că lipsa unor scenarii clare privind impactul bugetar și social riscă să ducă la „colapsul administrației”.
„O aberație”
„Dacă noi nu ştim impactul bugetar, dacă noi nu ştim, pe scenarii, ce înseamnă, ca impact bugetar, ceea ce tăiem, de ce vehiculăm cifre? Tăiem tot, hai domnule, să plece toţi acasă, de la primar…. E ilogic. De unde ştie coaliţia că e nevoie de 20% sau de 50%? E o aberaţie. Îl cunosc pe Nazare, îl respect, este un profesionist desăvârşit, dar când lucrăm cu tăieri, lucrăm cu scenarii, că ne place, că nu ne place. De unde ştie guvernul ce să taie, dacă nu ştie impactul bugetar? E o chestie de logică elementară”, a spus primarul Slatinei, Mario de Mezzo, în emisiunea România Politică de la Prima News, conform news.ro.
El a precizat că coaliţia de guvernare ar trebui să aibă pe masă scenarii care să spună că de la 10%, tăierea este de X, impactul bugetar este de Y, care este paguba pe care o facem administraţie publice, cât de mult va şchiopăta administraţia publică. Mario de Mezzo a precizat că şi asta e o discuţie. ”Dacă tăiem şi intră în colaps administraţia publică şi locală şi centrală, punem lacătul pe ţară, ne ducem toţi acasă. Deci, astea sunt scenarii de lucru pe care eu mă aştept că în coaliţie oamenii să le pună pe masă”, a subliniat el.
Primarul Slatinei a menţionat că, dacă discutăm doar cifre de tăiere, 10% care înseamnă 13.000 de oameni, 25% care înseamnă 30.000 de oameni şi aşa mai departe, fără să vedem impact bugetar, impactul în administraţie, ca să putem să luăm o decizie coerentă, este inutil totul şi tăiem după cum bate vântul. Primarul s-a referit şi la impactul social, pentru că nişte oameni pot rămâne fără loc de muncă. ”Asta înseamnă că pot fi afectate persoane, familii, copii şi aşa mai departe. Dincolo de asta, impactul social, înseamnă că dacă eu dau afară de la Direcţia economică, din trei oameni, că îi ţin la ghişeu, eu dau doi afară şi rămâne unul singur, pensionarii care vin cu nevoi la Direcţia economică vor sta de trei ori mai mult. Asta este un impact social”, a subliniat primarul.
Mario de Mezzo a spus că a restructurat primăria astfel încât să fie eficientă.
„De exemplu, de la achiziţii, unde aveam 12 oameni, au rămas 5. Am transformat servicii în compartimente şi le-am unit într-o singură direcţie mare, care să aibă logică şi care să fie coordonată de un om cu experienţă şi am eficientizat deja aparatul primarului. Eu sunt pedepsit astăzi pentru acest lucru. De ce? Pentru că am posturi mai puţine decât aveam când am intrat în primărie, dar trebuie să tai în procent la fel ca o altă primărie de 80.000 de oameni, care are de trei ori mai mulţi angajaţi decât mine”, a explicat primarul.
Ilie Bolojan: „Unii și-au bătut joc de bani”
Premierul Ilie Bolojan apără însă planul său de reducere a personalului, argumentând că doar așa se poate corecta risipa din administrație și se poate acoperi finanțarea necesară pentru PNRR și programul Anghel Saligny.
„Reforma administrației publice locale. Acest pachet de administrație nu a intrat în ultima asumare de răspundere și, cu toate că este un pachet foarte important, care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria, de a deveni mult mai responsabilă și, pentru a fi un factor de dezvoltare în cât mai multe autorități, sprijină descentralizarea și autonomia locală. Fără o reducere de cheltuieli, această reformă este incompletă. Și atunci, subiectul a fost partea de reducere de cheltuieli și s-au discutat diferite soluții care țin de cheltuielile de administrație.
Avem două tipuri de cheltuieli: cele care țin de cheltuieli structurale, care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din administrație, din aparatele proprii - pentru că mai sunt în alte structuri, de asistență socială, direcțiile pentru protecția copilului, etc - indiferent dacă au norma încărcărcată, dacă lucrează sau nu, dacă sunt foarte buni profesioniști sau mai puțin profesioniști, salariile lunare și cheltuielile trebuie asigurate. Și aceasta este o cheltuială structurală. Și reducerea acestei cheltuieli este vitală pentru a avea o administrație mai eficientă, pentru a corecta nedreptățile.
Pentru că, dacă s-ar aplica o reducere de câteva procente - la 10%, ar însemna 13.000 de posturi din aparatele proprii - am constata că sunt primării sau consilii județene care au avut grijă de câți angajați au, care și-au administrat mai bine banii și care nu trebuie să facă, în niciuna din ipoteze, nicio reducere. Dar sunt alte autorități care, evident, depășesc aceste limite și acolo se vede că este loc de eficiență și eu, în permanență, voi susține reducerea acestor cheltuieli structurale.
Dacă ne-am limita doar la reducerea unor cheltuieli de funcționare pentru servicii, am face două lucruri. Ar fi niște cheltuieli care se reduc temporar, pentru că, anul viitor sau peste doi ani, pot fi crescute imediat. Pe de altă parte, o reducere în procente a acestor cheltuieli de la toată lumea i-ar nedreptăți pe cei care și-au gospodărit cu grijă banii și nu e normal să se aplice un procent unitar atât la unitățile care și-au bătut joc de bani, cât și la cele care au avut grijă de ei.
În condițiile în care ai reduce cu câteva procente cheltuieli care înseamnă, pentru unii, iluminatul public sau încălzirea școlilor, ar însemna că perturbăm niște structuri de cheltuieli de bază, dar lăsăm cei 5 angajați în plus să huzurească în continuare. Or autonomia locală are legile și drepturile ei, dar are și obligații. Nu poți să pretinzi autonomie locală pe banii statului, pe banii cetățenilor, pe care nu-i avem. Așa cum știți, împrumutăm 32 de miliarde de euro în acest an.
Prin urmare, fără o reducere de cheltuieli care să însemne cel puțin două miliarde de lei, este imposibil ca, anii viitori, guvernele României să acopere supracontarctarea de 4,2 miliarde d elei pentru PNRR sau creșterile de miliarde pe programul Anghel Saligny, care sunt solicitate în continuare. În fapt, este vorba de reduceri contra investiții”, a spus Bolojan la Euronews.
Comentează