De peste două decenii, Convenția-cadru a OMS pentru Controlul Tutunului (FCTC) funcționează cu un buget redus, depinzând de contribuții voluntare și de ONG-uri finanțate privat. În acest context, Michael Bloomberg și fundațiile sale au devenit principalii actori în definirea politicilor globale anti-tutun, cu investiții totale de peste 1,6 miliarde de dolari începând din 2007.
Fondurile Bloomberg susțin o rețea vastă de ONG-uri, centre de cercetare, unități juridice și campanii media care domină dezbaterile internaționale privind tutunul. Comparativ cu bugetul anual al Secretariatului FCTC, de sub 20 de milioane de dolari, resursele private sunt copleșitoare și permit organizațiilor finanțate să acționeze rapid și coordonat la nivel global.
Această concentrare de putere se reflectă în selecția ONG-urilor acreditate la Conferințele Părților (COP), unde jumătate dintre organizații depind direct sau indirect de Bloomberg și Gates. Grupurile promovează politici prohibiționiste, resping alternativele cu risc redus, cum sunt țigările electronice și pliculețele cu nicotină, și accentuează incertitudinea privind aceste produse, chiar dacă dovezile internaționale sugerează reducerea mortalității prin utilizarea lor, notează evz.ro.
Studiile de caz din Mexic, India și Filipine arată cum influența filantropică a modelat politicile naționale, generând restricții severe, creșterea piețelor ilicite și limitarea accesului la alternative mai sigure. În acest ecosistem, statele-părți rămân dependențe de expertiza și materialele furnizate de rețeaua Bloomberg, ceea ce creează un dezechilibru structural: tratatul interguvernamental, conceput pentru a fi neutru, reflectă acum în mod disproporționat prioritățile financatorilor privați.
Criticii atrag atenția că această „captură filantropică” nu este o conspirație, ci o consecință previzibilă a subfinanțării, capacității limitate de analiză și a procedurilor opace de acreditare a societății civile. În absența reformelor care să diversifice sursele de dovezi și să consolideze autonomia FCTC, politicile globale anti-tutun riscă să rămână concentrate pe agenda câtorva actori privați, mai degrabă decât pe știința și nevoile populațiilor afectate.
Comentează