Premium
Ediţia a IX-a a Festivalului Internaţional de Jazz "Johnny Răducanu" prezintă sâmbătă, cu începere de la ora 17,00, filmul "Istoria de 200 de ani a familiei lui Johnny", finanţat de Consiliul Culturii din Anglia şi realizat de nepotul muzicianului - Michael Creţu, şi el muzician contrabasist şi compozitor.
Michael Creţu, care este artist rezident la Universitatea Salford din Manchester şi director muzical al orchestrei Manchester International Roots Orchestra, a declarat, pentru AGERPRES, că filmul, la care a lucrat un an de zile, pune cap la cap dovezi care demonstrează că membrii familiei lui Johnny Răducanu au fost, în urmă cu 200 de ani, muzicanţi robi şi au fost deţinuţi de celebra familie Ipsilanti, care avea în localitatea Odaia Vizirului din Brăila o moşie întinsă şi un conac, unde se organizau numeroase petreceri şi care a rămas în istorie sub numele de Palatul Conţilor de Roma.
"Am realizat un film şi un eseu despre istoria de 200 de ani a familiei lui Johnny Răducanu. Consiliul Culturii din Anglia a sponsorizat filmul şi îl susţine în continuare. Filmul nu a avut un buget extraordinar, însă povestea este extrem de importantă pentru mine, cred că şi pentru Brăila şi pentru jazz-ul românesc. Este o poveste care porneşte acum 200 de ani. Am făcut cercetări în arhive, avem poze şi informaţii despre satul Viziru, care pe vremea aceea se numea Odaia Vizirului. Este locul unde a fost adusă pentru prima dată familia Creţu. Odaia Vizirului a fost înfiinţată de familia Ipsilanti, care a cumpărat pământuri foarte fertile la Dunăre şi a creat acolo un nou sat, care nu exista pe harta României la vremea aceea, sfârşitul secolului XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea. Acolo şi-a construit un conac, în care dădea importante petreceri şi organiza întâlniri cu oameni importanţi ai vremii. Cei din familia Creţu aparţineau acestor pământuri, practic ei aparţineau familiei Ipsilanti, erau muzicanţii familiei Ipsilanti. Cu toate că nu am descoperit un document în care să scrie negru pe alb ceea ce eu vreau să dovedesc în film şi în eseu, sunt mai multe fapte care duc spre o concluzie foarte clară: cei din familia Creţu au fost muzicanţi robi acum 200 de ani, au aparţinut pământului care îi aparţinea lui Ipsilanti", a spus Michael Creţu.
Numele de Ipsilanti îl găsim în istorie ca aparţinând unei vechi familii aristocrate greceşti, care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol (Istanbul). Familia Ipsilanti a avut o mare influenţă politică şi a adunat averi considerabile în secolul al XVII-lea, ocupând funcţii administrative importante în Imperiul Otoman. În perioada domniilor fanariote, pe Alexandru Vodă Ipsilanti (1725-1805) îl găsim domn în Ţara Românească şi Moldova. Fiica acestuia, Sofia Ipsilanti, stabilită în Brăila, în localitatea Odaia Vizirului sau Câşla Vizirului, se căsătoreşte, în 1860, cu contele Roma Pierre (Petru), întemeind astfel ramura brăileană a Conţilor de Roma. Potrivit documentelor vremii, Sofia Ipsilanti deţinea înainte de căsătorie o moşie întinsă în Odaia Vizirului, pe care ridicase un conac cu două etaje şi creneluri, înconjurat un parc cu salcâmi japonezi, care se întindea pe mai multe hectare. Aici se organizau numeroase petreceri şi partide de vânătoare. Conacul a rămas în istorie sub numele de Palatul Conţilor de Roma de la Viziru.
"După cum ştim, la boieri nu existau petreceri fără lăutari, care să îi distreze. Singurii lăutari din zona respectivă, care îi aparţineau lui Ipsilanti, erau cei din familia Creţu. Ei apar notaţi că aparţin Mănăstirii Bistriţa, Ipsilanti cumpără pământul de la Mănăstirea Bistriţa, devine proprietatea lui. Cei din familia Creţu sunt notaţi în cărţile de istorie ca muzicanţi importanţi ai zonei respective. Nu există niciun dubiu, nu erau alţii, iar Ipsilanti nu putea să stea la conacul lui fără muzicanţi, exclus. Filmul durează 16 minute, iar munca pentru realizarea lui a durat un an de zile. Tot ceea ce o să vedeţi în film există în istorie, dar niciodată nu a fost pus cap la cap. Acum am avut toate dovezile şi le-am pus cap la cap. Filmul prezintă o dezvoltare istorică de la muzicienii foarte talentaţi ai vremii respective, până la vârful Johnny Răducanu", mai precizează nepotul celebrului Johnny Răducanu.
Tot sâmbătă este programată lansarea CD-ului semnat de Trio Michael Creţu şi intitulat "Johnny".
"CD-ul este dedicat lui Johnny. Titlul CD-ului este 'Johnny' şi vine de la o piesă pe care am scris-o pentru el. Atunci când el a plecat dintre noi, nu am putut să vin în România, pentru că cântam la un concert important în Londra şi era absolut imposibil să găsesc înlocuitor. Cea mai bună cale să îi spun la revedere a fost să îi scriu o piesă, pe care am premiat-o aici, la Brăila, chiar în primul an al festivalului", precizează Michael Creţu.
Festivalul Internaţional de Jazz "Johnny Răducanu", eveniment cultural care se desfăşoară la Brăila în memoria celui mai cunoscut muzician român de jazz, s-a deschis vineri seară, iar după evoluţia concurenţilor au susţinut concerte "The Rolling Sounds & Irina Popa", "Baptiste Stanek Trio" şi "Walter Ricci".
Sâmbătă, după evoluţia concurenţilor, vor susţine recitaluri Baptiste Stanek, (câştigătorul ediţiei 2021), Vali Boghean Band (Republica Moldova) şi "Michael Cretu Trio", iar duminică, după Gala Laureaţilor, organizatorii i-au invitat să susţină concerte pe Alice Zawadzki Trio şi Teodora Brody Enache Trio.
Concursul are două secţiuni, solist vocal sau instrumentist şi formaţii - maxim octet, iar concurenţii trebuie să interpreteze o piesă standard sau din repertoriul lui Johnny Răducanu şi o piesă din repertoriul propriu.
În urma preselecţiei, în competiţie au fost selectate cinci formaţii, trei solişti instrumentişti şi cinci solişti vocali.
Premiile festivalului sunt în valoare de 13.000 de euro: Trofeul Johny Răducanu - 4.000 de euro, Premiul pentru Cel mai bun solist instrumentist - 1.500 de euro, Premiul pentru Cel mai bun solist vocal - 1.500 de euro, Premiul pentru Cea mai bună formaţie - 3.000 de euro, Premiul pentru cel mai promiţător tânăr interpret - 1.500 de euro şi Premiul pentru cea mai bună compoziţie - 1.500 de euro.
"Va exista şi un premiu surpriză, care reprezintă un mare progres pentru festival. Este o onoare pentru mine să pot să contribui în acest fel la creşterea internaţională a festivalului. Institutul Cultural Român, cu care colaborez regulat, a oferit un premiu, în sensul că unul dintre câştigători, pe care îl decide juriul, are un bonus premiu. Premiul bonus este că i se oferă şansa extraordinară de a cânta la Londra, concertul este organizat şi finanţat de către Institutul Cultural Român, care promovează cultura românească. Festivalul Johnny Răducanu este extrem de important pe plan internaţional", a dezvăluit Michael Creţu.
Acompaniamentul muzical al festivalului este asigurat de band-ul condus de Andrei Tudor, compozitor, orchestrator, dirijor şi producător muzical, alături de Paolo Profeti - saxofon, Laurenţiu Zmău - percuţie, Adrian Flautistu -bass/contrabass şi Liviu Negru - chitară bass.
Juriul acestei ediţii este alcătuit din Ionel Tudor, preşedinte - compozitor, orchestrator şi dirijor al Big Band-ului Radio, Florian Lungu - muzicolog, realizator şi prezentator de emisiuni de jazz, pianist, aranjor, compozitor şi critic muzical, Luiza Zan - interpretă şi compozitoare de muzică jazz, Dan Spînu - compozitor, orchestrator, dirijor, publicist, conferenţiar universitar doctor în cadrul Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi, specializarea Compoziţie Jazz şi muzică uşoară, Michael Creţu - muzician contrabasist, compozitor, artist rezident la Universitatea Salford din Manchester, nepotul ilustrului Johnny Răducanu şi directorul muzical al orchestrei Manchester International Roots Orchestra, Cornel Cristei - compozitor, aranjor, interpret de muzică jazz, Vlad Popescu - muzician, profesor în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.
Programul festivalului mai cuprinde interviuri cu invitaţii şi concurenţii, expoziţii, lansări de carte, conferinţe tematice, invitatul special al evenimentului fiind graficianul Leonte Năstase.
Festivalul este organizat la Brăila, locul de naştere al lui Johnny Răducanu, de Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean de Creaţie.
"Festivalul este organizat în scopul omagierii ilustrului brăilean Johnny Răducanu, perpetuării operei sale, a personalităţii sale artistice distincte. Marea sa dragoste pentru oraşul natal, Brăila, întrecută doar de dragostea pentru muzică, atenţia acordată constant tinerilor creatori sau interpreţi de jazz vor fi celebrate anual şi în acest mod", potrivit organizatorilor.
Muzicianul Johnny Răducanu (numele real Răducanu Creţu), bine-cunoscut contrabasist, pianist, compozitor, aranjor, s-a născut la 1 decembrie 1931, la Brăila, într-o familie cu tradiţii muzicale de peste 300 de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu. A fost membru al orchestrei Casei de discuri ''Electrecord'' (1957-1971) şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1971). Ca instrumentist sau orchestrator şi-a adus contribuţia la realizarea majorităţii discurilor româneşti de jazz. Marele jazzolog american Leonard Feather l-a numit ''Mr. Jazz of Romania''.
"Am realizat un film şi un eseu despre istoria de 200 de ani a familiei lui Johnny Răducanu. Consiliul Culturii din Anglia a sponsorizat filmul şi îl susţine în continuare. Filmul nu a avut un buget extraordinar, însă povestea este extrem de importantă pentru mine, cred că şi pentru Brăila şi pentru jazz-ul românesc. Este o poveste care porneşte acum 200 de ani. Am făcut cercetări în arhive, avem poze şi informaţii despre satul Viziru, care pe vremea aceea se numea Odaia Vizirului. Este locul unde a fost adusă pentru prima dată familia Creţu. Odaia Vizirului a fost înfiinţată de familia Ipsilanti, care a cumpărat pământuri foarte fertile la Dunăre şi a creat acolo un nou sat, care nu exista pe harta României la vremea aceea, sfârşitul secolului XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea. Acolo şi-a construit un conac, în care dădea importante petreceri şi organiza întâlniri cu oameni importanţi ai vremii. Cei din familia Creţu aparţineau acestor pământuri, practic ei aparţineau familiei Ipsilanti, erau muzicanţii familiei Ipsilanti. Cu toate că nu am descoperit un document în care să scrie negru pe alb ceea ce eu vreau să dovedesc în film şi în eseu, sunt mai multe fapte care duc spre o concluzie foarte clară: cei din familia Creţu au fost muzicanţi robi acum 200 de ani, au aparţinut pământului care îi aparţinea lui Ipsilanti", a spus Michael Creţu.
Numele de Ipsilanti îl găsim în istorie ca aparţinând unei vechi familii aristocrate greceşti, care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol (Istanbul). Familia Ipsilanti a avut o mare influenţă politică şi a adunat averi considerabile în secolul al XVII-lea, ocupând funcţii administrative importante în Imperiul Otoman. În perioada domniilor fanariote, pe Alexandru Vodă Ipsilanti (1725-1805) îl găsim domn în Ţara Românească şi Moldova. Fiica acestuia, Sofia Ipsilanti, stabilită în Brăila, în localitatea Odaia Vizirului sau Câşla Vizirului, se căsătoreşte, în 1860, cu contele Roma Pierre (Petru), întemeind astfel ramura brăileană a Conţilor de Roma. Potrivit documentelor vremii, Sofia Ipsilanti deţinea înainte de căsătorie o moşie întinsă în Odaia Vizirului, pe care ridicase un conac cu două etaje şi creneluri, înconjurat un parc cu salcâmi japonezi, care se întindea pe mai multe hectare. Aici se organizau numeroase petreceri şi partide de vânătoare. Conacul a rămas în istorie sub numele de Palatul Conţilor de Roma de la Viziru.
"După cum ştim, la boieri nu existau petreceri fără lăutari, care să îi distreze. Singurii lăutari din zona respectivă, care îi aparţineau lui Ipsilanti, erau cei din familia Creţu. Ei apar notaţi că aparţin Mănăstirii Bistriţa, Ipsilanti cumpără pământul de la Mănăstirea Bistriţa, devine proprietatea lui. Cei din familia Creţu sunt notaţi în cărţile de istorie ca muzicanţi importanţi ai zonei respective. Nu există niciun dubiu, nu erau alţii, iar Ipsilanti nu putea să stea la conacul lui fără muzicanţi, exclus. Filmul durează 16 minute, iar munca pentru realizarea lui a durat un an de zile. Tot ceea ce o să vedeţi în film există în istorie, dar niciodată nu a fost pus cap la cap. Acum am avut toate dovezile şi le-am pus cap la cap. Filmul prezintă o dezvoltare istorică de la muzicienii foarte talentaţi ai vremii respective, până la vârful Johnny Răducanu", mai precizează nepotul celebrului Johnny Răducanu.
Tot sâmbătă este programată lansarea CD-ului semnat de Trio Michael Creţu şi intitulat "Johnny".
"CD-ul este dedicat lui Johnny. Titlul CD-ului este 'Johnny' şi vine de la o piesă pe care am scris-o pentru el. Atunci când el a plecat dintre noi, nu am putut să vin în România, pentru că cântam la un concert important în Londra şi era absolut imposibil să găsesc înlocuitor. Cea mai bună cale să îi spun la revedere a fost să îi scriu o piesă, pe care am premiat-o aici, la Brăila, chiar în primul an al festivalului", precizează Michael Creţu.
Festivalul Internaţional de Jazz "Johnny Răducanu", eveniment cultural care se desfăşoară la Brăila în memoria celui mai cunoscut muzician român de jazz, s-a deschis vineri seară, iar după evoluţia concurenţilor au susţinut concerte "The Rolling Sounds & Irina Popa", "Baptiste Stanek Trio" şi "Walter Ricci".
Sâmbătă, după evoluţia concurenţilor, vor susţine recitaluri Baptiste Stanek, (câştigătorul ediţiei 2021), Vali Boghean Band (Republica Moldova) şi "Michael Cretu Trio", iar duminică, după Gala Laureaţilor, organizatorii i-au invitat să susţină concerte pe Alice Zawadzki Trio şi Teodora Brody Enache Trio.
Concursul are două secţiuni, solist vocal sau instrumentist şi formaţii - maxim octet, iar concurenţii trebuie să interpreteze o piesă standard sau din repertoriul lui Johnny Răducanu şi o piesă din repertoriul propriu.
În urma preselecţiei, în competiţie au fost selectate cinci formaţii, trei solişti instrumentişti şi cinci solişti vocali.
Premiile festivalului sunt în valoare de 13.000 de euro: Trofeul Johny Răducanu - 4.000 de euro, Premiul pentru Cel mai bun solist instrumentist - 1.500 de euro, Premiul pentru Cel mai bun solist vocal - 1.500 de euro, Premiul pentru Cea mai bună formaţie - 3.000 de euro, Premiul pentru cel mai promiţător tânăr interpret - 1.500 de euro şi Premiul pentru cea mai bună compoziţie - 1.500 de euro.
"Va exista şi un premiu surpriză, care reprezintă un mare progres pentru festival. Este o onoare pentru mine să pot să contribui în acest fel la creşterea internaţională a festivalului. Institutul Cultural Român, cu care colaborez regulat, a oferit un premiu, în sensul că unul dintre câştigători, pe care îl decide juriul, are un bonus premiu. Premiul bonus este că i se oferă şansa extraordinară de a cânta la Londra, concertul este organizat şi finanţat de către Institutul Cultural Român, care promovează cultura românească. Festivalul Johnny Răducanu este extrem de important pe plan internaţional", a dezvăluit Michael Creţu.
Acompaniamentul muzical al festivalului este asigurat de band-ul condus de Andrei Tudor, compozitor, orchestrator, dirijor şi producător muzical, alături de Paolo Profeti - saxofon, Laurenţiu Zmău - percuţie, Adrian Flautistu -bass/contrabass şi Liviu Negru - chitară bass.
Juriul acestei ediţii este alcătuit din Ionel Tudor, preşedinte - compozitor, orchestrator şi dirijor al Big Band-ului Radio, Florian Lungu - muzicolog, realizator şi prezentator de emisiuni de jazz, pianist, aranjor, compozitor şi critic muzical, Luiza Zan - interpretă şi compozitoare de muzică jazz, Dan Spînu - compozitor, orchestrator, dirijor, publicist, conferenţiar universitar doctor în cadrul Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi, specializarea Compoziţie Jazz şi muzică uşoară, Michael Creţu - muzician contrabasist, compozitor, artist rezident la Universitatea Salford din Manchester, nepotul ilustrului Johnny Răducanu şi directorul muzical al orchestrei Manchester International Roots Orchestra, Cornel Cristei - compozitor, aranjor, interpret de muzică jazz, Vlad Popescu - muzician, profesor în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.
Programul festivalului mai cuprinde interviuri cu invitaţii şi concurenţii, expoziţii, lansări de carte, conferinţe tematice, invitatul special al evenimentului fiind graficianul Leonte Năstase.
Festivalul este organizat la Brăila, locul de naştere al lui Johnny Răducanu, de Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean de Creaţie.
"Festivalul este organizat în scopul omagierii ilustrului brăilean Johnny Răducanu, perpetuării operei sale, a personalităţii sale artistice distincte. Marea sa dragoste pentru oraşul natal, Brăila, întrecută doar de dragostea pentru muzică, atenţia acordată constant tinerilor creatori sau interpreţi de jazz vor fi celebrate anual şi în acest mod", potrivit organizatorilor.
Muzicianul Johnny Răducanu (numele real Răducanu Creţu), bine-cunoscut contrabasist, pianist, compozitor, aranjor, s-a născut la 1 decembrie 1931, la Brăila, într-o familie cu tradiţii muzicale de peste 300 de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu. A fost membru al orchestrei Casei de discuri ''Electrecord'' (1957-1971) şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1971). Ca instrumentist sau orchestrator şi-a adus contribuţia la realizarea majorităţii discurilor româneşti de jazz. Marele jazzolog american Leonard Feather l-a numit ''Mr. Jazz of Romania''.
